Legislație

 

Legea nr. 215/2001 - Administrația publică locală

Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 123 din 20/02/2007

Versiune consolidata la data de: 30/09/2015

 


Text actualizat la data de 30.09.2015. Actul include modificările din următoarele acte:
- Legea nr. 131/2008 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 485 din 30/06/2008.
- Legea nr. 35/2008 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 196 din 13/03/2008.
- O.U.G. nr. 20/2008 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 177 din 07/03/2008.
- O.U.G. nr. 66/2008 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 409 din 30/05/2008.
- O.U.G. nr. 105/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 668 din 06/10/2009.
- Legea nr. 375/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 833 din 03/12/2009.
- Legea nr. 59/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 222 din 08/04/2010.
- Legea nr. 264/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 877 din 12/12/2011.
- Legea nr. 13/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 48 din 20/01/2012.
- Legea nr. 74/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 346 din 22/05/2012.
- Legea nr. 76/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 365 din 30/05/2012.
- Legea nr. 133/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 506 din 24/07/2012.
- Legea nr. 20/2014 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 191 din 18/03/2014.
- O.U.G. nr. 18/2014 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 305 din 24/04/2014.
- O.U.G. nr. 68/2014 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 803 din 04/11/2014.
- Legea nr. 115/2015 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 349 din 20/05/2015.
- Legea nr. 119/2015 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 361 din 26/05/2015.
- O.U.G. nr. 14/2015 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 374 din 28/05/2015.
- Legea nr. 200/2015 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 555 din 27/07/2015.
- O.U.G. nr. 41/2015 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 733 din 30/09/2015.

    ___________
Nota IndacoPus în aplicare prin:
- Norma publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 781 din 07/12/2001.
- Hotărârea nr. 521/2005 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 529 din 22/06/2005.

   CAPITOLUL I
  Dispoziții generale

   SECȚIUNEA 1
  Regimul general al autonomiei locale

   Art. 1. - (1) Prezenta lege reglementează regimul general al autonomiei locale, precum și organizarea și funcționarea administrației publice locale.
   (2) În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
   a) activități de administrație social-comunitară - acțiunile prin care se concretizează relația autorităților administrației publice locale cu asociațiile de proprietari de pe raza unității administrativ-teritoriale;
   b) aglomerări urbane - asociațiile de dezvoltare intercomunitară constituite pe bază de parteneriat între municipii, altele decât cele prevăzute la lit. j), și orașe, împreună cu localitățile urbane și rurale aflate în zona de influență;
   c) asociații de dezvoltare intercomunitară - structurile de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, înființate, în condițiile legii, de unitățile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice;
   d) autorități deliberative - consiliul local, consiliul județean, Consiliul General al Municipiului București, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor;
   e) autorități executive - primarii comunelor, orașelor, municipiilor, ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul general al municipiului București și președintele consiliului județean;
   f) consilii locale - consilii comunale, orășenești, municipale și consiliile subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor;
   g) organisme prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean - denumirea generică ce include:
   1. instituții publice și servicii publice înființate și organizate prin hotărâri ale autorităților deliberative, denumite în continuare instituții și servicii publice de interes local sau județean;
   2. societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și regii autonome înființate sau reorganizate prin hotărâri ale autorităților deliberative, denumite în continuare societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și regii autonome de interes local sau județean;
    ___________
    Punctul 2. a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   3. asociații de dezvoltare intercomunitară;
   4. furnizori de servicii sociale, de drept public ori privat, care acordă servicii sociale în condițiile prevăzute de lege;
   5. asociații, fundații și federații recunoscute ca fiind de utilitate publică, în condițiile legii;
   6. operatori de servicii comunitare de utilități publice locale sau județene;
   h) subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor - sectoarele municipiului București sau alte subdiviziuni ale municipiilor, ale căror delimitare și organizare se fac prin lege;
   i) unități administrativ-teritoriale - comune, orașe și județe; în condițiile legii, unele orașe pot fi declarate municipii;
   j) zonă metropolitană - asociația de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat între capitala României sau municipiile de rangul I ori municipiile reședință de județ și unitățile administrativ-teritoriale aflate în zona imediată.
    ___________
    Litera j) a fost modificată prin alineatul din Lege nr. 264/2011 începând cu 15.12.2011.

   Art. 2. - (1) Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.
   (2) Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat național, unitar și indivizibil al României.
   Art. 3. - (1) Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii.
   (2) Acest drept se exercită de consiliile locale și primari, precum și de consiliile județene, autorități ale administrației publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.

   (3) Dispozițiile alin. (2) nu aduc atingere posibilității de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice altă formă de participare directă a cetățenilor la treburile publice, în condițiile legii.
   (4) Prin colectivitate locală se înțelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială.
   Art. 4. - (1) Autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege.
   (2) Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului, municipiului sau județului, după caz.
   Art. 5. - (1) Autoritățile administrației publice locale exercită, în condițiile legii, competențe exclusive, competențe partajate și competențe delegate.
   (2) Autonomia locală conferă autorităților administrației publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor care sunt date în mod expres în competența altor autorități publice.
   Art. 6. - (1) Raporturile dintre autoritățile administrației publice locale din comune, orașe și municipii și autoritățile administrației publice de la nivel județean se bazează pe principiile autonomiei, legalității, responsabilității, cooperării și solidarității în rezolvarea problemelor întregului județ.
   (2) În relațiile dintre autoritățile administrației publice locale și consiliul județean, pe de o parte, precum și între consiliul local și primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
   Art. 7. - Descentralizarea competențelor către autoritățile administrației publice locale se face cu respectarea principiilor și regulilor prevăzute de Legea-cadru a descentralizării.*)
    ___________
   *) Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 25 mai 2006.

   Art. 8. - (1) Autoritățile administrației publice centrale vor consulta, înainte de adoptarea oricărei decizii, structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, în toate problemele care le privesc în mod direct, potrivit legii.
   (2) Structurile asociative ale autorităților administrației publice locale sunt:
   a) Asociația Comunelor din România;
   b) Asociația Orașelor din România;
   c) Asociația Municipiilor din România;
   d) Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România;
   e) alte forme asociative de interes general, constituite potrivit legii.
    ___________
    Pus în aplicare prin Hotărâre nr. 521/2005 începând cu 03.12.2013.

   Art. 9. - (1) În cadrul politicii economice naționale, comunele, orașele, municipiile și județele au dreptul la resurse financiare proprii, pe care autoritățile administrației publice locale le stabilesc, le administrează și le utilizează pentru îndeplinirea competențelor și atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii.
   (2) Resursele financiare de care dispun autoritățile administrației publice locale trebuie să fie corelate cu competențele și cu atribuțiile prevăzute de lege.
   Art. 10. - Autoritățile administrației publice locale administrează sau, după caz, dispun de resursele financiare, precum și de bunurile proprietate publică sau privată ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, în conformitate cu principiul autonomiei locale.
   Art. 11. - (1) Două sau mai multe unități administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competențelor autorităților lor deliberative și executive, să coopereze și să se asocieze, în condițiile legii, formând asociații de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică, de drept privat și de utilitate publică. Asociațiile de dezvoltare intercomunitară sunt de utilitate publică, prin efectul prezentei legi, prin derogare de la prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005.
   (2) Asociațiile de dezvoltare intercomunitară se constituie în condițiile legii, în scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării în comun a unor servicii publice. Zonele metropolitane și aglomerările urbane constituite cu acordul expres al consiliilor locale ale unităților administrativ-teritoriale componente au ca scop dezvoltarea infrastructurilor și a obiectivelor de dezvoltare de interes comun. Autoritățile deliberative și executive de la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale componente își păstrează autonomia locală, în condițiile legii.
   (3) Unitățile administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competențelor autorităților lor deliberative și executive, să coopereze și să se asocieze și cu unități administrativ-teritoriale din străinătate, în condițiile legii, prin hotărâri ale consiliilor locale sau consiliilor județene, după caz.
   (4) Pentru protecția și promovarea intereselor lor comune, unitățile administrativ-teritoriale au dreptul de a adera la asociații naționale și internaționale, în condițiile legii.
   Art. 12. - (1) Asociațiile de dezvoltare intercomunitară se finanțează prin contribuții din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale membre, precum și din alte surse, în condițiile legii.
   (2) Guvernul sprijină asocierea unităților administrativ-teritoriale prin programe naționale de dezvoltare. Aceste programe sunt finanțate anual prin bugetul de stat și sunt prevăzute distinct în cadrul bugetului Ministerului Administrației și Internelor, în condițiile legii privind finanțele publice locale.
   (3) Consiliile județene pot iniția și derula programe județene de dezvoltare, finanțate din bugetul local al județului și prevăzute distinct în cadrul acestuia.
   Art. 13. - (1) Asociațiile de dezvoltare intercomunitară sunt conduse de un consiliu de administrație compus din reprezentanți ai unităților administrativ-teritoriale componente, desemnați de consiliul local sau de consiliul județean, la propunerea primarului, respectiv a președintelui consiliului județean, precum și la propunerea consilierilor locali sau județeni, după caz.
   (2) Consiliul de administrație este condus de un președinte ales cu votul majorității membrilor săi.
   (3) Pentru realizarea obiectivelor proprii, consiliul de administrație poate înființa un aparat tehnic, finanțat din resursele asociației de dezvoltare intercomunitară.
   (4) Organizarea și modul de funcționare a consiliului de administrație și a aparatului tehnic sunt stabilite prin actul de înființare și statutul asociației de dezvoltare intercomunitară, aprobate prin hotărârile consiliilor locale, respectiv județene asociate.
    ___________
    Art. 13. a fost derogat prin alineatul (3) din Lege nr. 51/2006 începând cu 29.11.2012.

   Art. 14. - Unitățile administrativ-teritoriale pot încheia între ele acorduri și pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la inițierea și la realizarea unor programe de dezvoltare zonală sau regională, în baza hotărârilor adoptate de consiliile locale ori județene, după caz, în condițiile legii.
   Art. 15. - (1) Unitățile administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontieră pot încheia între ele înțelegeri de cooperare transfrontalieră cu structuri similare din statele vecine, în condițiile legii.
   (2) Unitățile administrativ-teritoriale, prin primari, respectiv președinții consiliilor județene, transmit Ministerului Afacerilor Externe, spre avizare conformă, proiectele de înțelegeri de cooperare pe care acestea intenționează să le încheie cu unitățile administrativ-teritoriale din alte țări, înainte de supunerea lor spre adoptare de către consiliile locale sau județene, după caz.
   (3) Prin înțelegerile de cooperare transfrontalieră pot fi create și pe teritoriul României organisme care să aibă, potrivit dreptului intern, personalitate juridică. Aceste organisme nu au, în sensul prezentei legi, competențe administrativ-teritoriale.
   (4) Unitățile administrativ-teritoriale care au încheiat înțelegeri de cooperare transfrontalieră au dreptul să participe în alte state la organismele create prin respectivele înțelegeri, în limita competențelor ce le revin, potrivit legii.
   (5) Autoritățile administrației publice locale din România pot încheia acorduri de înfrățire/cooperare cu autoritățile administrației publice locale din Republica Moldova pentru realizarea și finanțarea unor obiective de investiții ale unităților administrativ-teritoriale din Republica Moldova, programe comune culturale, sportive, de tineret și educaționale, stagii de pregătire profesională și a altor acțiuni care contribuie la dezvoltarea relațiilor de prietenie.
    ___________
    Alineatul (5) a fost introdus prin alineatul din Ordonanță de urgență nr. 18/2014 începând cu 24.04.2014.

   Art. 16. - (1) Inițiativa unităților administrativ-teritoriale de a coopera și de a se asocia cu unități administrativ-teritoriale din străinătate, precum și de a adera la o asociație internațională a unităților administrativ-teritoriale va fi comunicată Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Administrației și Internelor.
   (2) Proiectele de înțelegeri de cooperare pe care unitățile administrativ-teritoriale intenționează să le încheie cu unități administrativ-teritoriale din alte țări vor fi transmise spre avizare Ministerului Afacerilor Externe, prin primari, respectiv președinții consiliilor județene, înainte de supunerea lor spre adoptare de către consiliile locale sau consiliile județene, după caz.
   (3) Avizele prevăzute la alin. (2) trebuie emise în termen de 30 de zile de la primirea solicitării. În caz contrar se va considera că nu sunt obiecții și proiectul respectiv poate fi supus spre aprobare consiliului local sau județean interesat.
   (4) Responsabilitatea privind înțelegerile de cooperare încheiate de unitățile administrativ-teritoriale revine în exclusivitate acestora.
   Art. 17. - Consiliile locale și consiliile județene pot hotărî asupra participării cu capital ori cu bunuri, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, la înființarea, funcționarea și dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local ori județean, în condițiile legii.
   Art. 18. - Controlul administrativ și controlul financiar al activității autorităților administrației publice locale se exercită în limitele și în condițiile prevăzute de lege.
   Art. 19. - În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, precum și serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceștia, și a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentei legi și ale tratatelor internaționale la care România este parte.
    ___________
    Pus în aplicare prin Normă din 27/11/2001 începând cu 22.07.2011.

   Art. 20. - (1) Comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale.
   (2) Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate.
   (3) Unele orașe pot fi declarate municipii, în condițiile legii.
   (4) În municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale, ale căror delimitare și organizare se fac potrivit legii.
   (5) Autoritățile administrației publice locale se pot constitui și în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor. Aceste autorități exercită atribuțiile prevăzute la art. 81 și, respectiv, la art. 83, care se aplică în mod corespunzător.
   Art. 21. - (1) Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.
   (2) În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.
    ___________
    Alineatul (2) a fost derogat prin alineatul (2) din Lege nr. 215/2001 începând cu 28.05.2015.

   (21) Pentru apărarea intereselor unităților administrativ-teritoriale, primarul, respectiv președintele consiliului județean, stă în judecată ca reprezentant legal și nu în nume personal.
    ___________
    Alineatul (2^1) a fost introdus prin alineatul din Lege nr. 74/2012 începând cu 25.05.2012.

   (3) Primarul, respectiv președintele consiliului județean, poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean, sau un avocat care să reprezinte interesele unității administrativ-teritoriale, precum și ale autorităților administrației publice locale respective, în justiție.
   (4) Unitatea administrativ-teritorială are dreptul să beneficieze de acoperirea cheltuielilor de judecată stabilite în baza hotărârii instanței de judecată, inclusiv în situația în care reprezentarea în justiție este asigurată de un consilier juridic din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean.
   (5) Despăgubirile primite de unitățile administrativ-teritoriale în urma hotărârilor pronunțate de instanțele de judecată se constituie în venituri la bugetele locale. Despăgubirile pe care trebuie să le plătească unitatea administrativ-teritorială în urma hotărârilor pronunțate de instanța de judecată și rămase definitive sunt asigurate de la bugetul local.
   Art. 22. - Delimitarea teritorială a comunelor, orașelor, municipiilor și județelor se stabilește prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege și numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizează potrivit legii.

   SECȚIUNEA a 2-a
  Autoritățile administrației publice locale

   Art. 23. - (1) Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive. Consiliile locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale.
   (2) Consiliile locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice din comune, orașe și municipii, în condițiile legii.
   Art. 24. - În fiecare județ se constituie un consiliu județean, ca autoritate a administrației publice locale, pentru coordonarea activității consiliilor comunale, orășenești și municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul județean este ales în condițiile legii pentru alegerea autorităților administrației publice locale.
   Art. 25. - Aleșii locali sunt primarul, consilierii locali, președintele consiliului județean și consilierii județeni. În asigurarea liberului exercițiu al mandatului lor, aceștia îndeplinesc o funcție de autoritate publică, beneficiind de dispozițiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.
    ___________
    Art. 25. a fost modificat prin punctul 2. din Lege nr. 35/2008 începând cu 16.03.2008.

   Art. 26. - (1) Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al președintelui consiliului județean și al consilierului județean este de 4 ani. Mandatul se exercită în condițiile legii.
   (2) Consiliul local sau consiliul județean, primarul, precum și președintele consiliului județean ales în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvării consiliului local sau județean, respectiv a vacanței postului de primar sau de președinte al consiliului județean, încheie mandatul precedentei autorități a administrației publice locale.
   (3) Consiliul local sau consiliul județean, precum și primarul sau președintele consiliului județean, aleși în urma organizării unor noi unități administrativ-teritoriale sau în urma dizolvării unor consilii, respectiv vacantării unor posturi de primari sau de președinți ai consiliilor județene, își exercită mandatul numai până la organizarea următoarelor alegeri locale generale.
    ___________
    Art. 26. a fost modificat prin punctul 3. din Lege nr. 35/2008 începând cu 16.03.2008.

   Art. 27. - În scopul asigurării autonomiei locale, autoritățile administrației publice locale au dreptul să instituie și să perceapă impozite și taxe locale, să elaboreze și să aprobe bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, în condițiile legii.

   CAPITOLUL II
  Consiliile locale

   SECȚIUNEA 1
  Constituirea consiliului local

   Art. 28. - Consiliile locale sunt compuse din consilieri locali aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale.
   Art. 29. - (1) Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabilește prin ordin al prefectului, în funcție de numărul locuitorilor comunei, orașului sau municipiului, conform populației după domiciliu raportate de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs, după cum urmează:
   
Numărul locuitorilor comunei sau ai orașului Numărul consilierilor
până la 1.500 9
între 1.501 și 3.000 11
între 3.001 și 5.000 13
între 5.001 și 10.000 15
între 10.001 și 20.000 17
între 20.001 și 50.000 19
între 50.001 și 100.000 21
între 100.001 și 200.000 23
între 200.001 și 400.000 27
peste 400.000 31

    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 2. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.

   (2) Consiliul General al Municipiului București este compus din 55 de consilieri locali.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanță de urgență nr. 20/2008 începând cu 07.03.2008.

   (3) Numărul membrilor consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București se stabilește în funcție de numărul locuitorilor sectoarelor respective, potrivit alin. (1).
   Art. 30. - (1) Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data desfășurării alegerilor, după îndeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) și (11) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, cu modificările și completările ulterioare. Convocarea consilierilor declarați aleși pentru ședința de constituire se face de către prefect. La ședința de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul său, precum și primarul, chiar dacă procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizată.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanță de urgență nr. 66/2008 începând cu 30.05.2008.

   (2) Ședința este legal constituită dacă participă cel puțin două treimi din numărul consilierilor aleși. În cazul în care nu se poate asigura această majoritate, ședința se va organiza, în aceleași condiții, peste 3 zile, la convocarea prefectului. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va proceda la o nouă convocare de către prefect, peste alte 3 zile, în aceleași condiții.
   (3) În situația în care consiliul local nu se poate reuni nici la această ultimă convocare, din cauza absenței, fără motive temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacante, prin ordin, locurile consilierilor aleși care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocări anterioare, dacă aceștia nu pot fi înlocuiți de supleanții înscriși pe listele de candidați respective, organizându-se alegeri pentru completare, în termen de 30 de zile, în condițiile Legii privind alegerea autorităților administrației publice locale.
   (4) Ordinul prefectului prin care se declară vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei în cauză la instanța de contencios administrativ, în termen de 5 zile de la comunicare. Hotărârea instanței este definitivă.
    ___________
    Alineatul (4) a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   (5) Absența consilierilor de la ședința de constituire este considerată motivată dacă se face dovada că aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizarea sau a făcut imposibilă prezența acestora, a unei deplasări în străinătate în interes de serviciu sau a unor evenimente de forță majoră.
    ___________
    Art. 30. a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanță de urgență nr. 20/2008 începând cu 07.03.2008.

   Art. 31. - (1) Lucrările ședinței de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.
   (2) Pentru validarea mandatelor, consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durată a mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3-5 consilieri.
   (3) Comisia de validare examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier și propune consiliului local validarea sau invalidarea mandatelor.
   (4) Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se constată încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condițiile Legii privind alegerea autorităților administrației publice locale.
   (5) Validarea sau invalidarea mandatelor se face, în ordine alfabetică, cu votul deschis al majorității consilierilor prezenți la ședință. Persoana al cărei mandat este supus validării sau invalidării nu participă la vot.
    ___________
    Art. 31. a fost modificat prin punctul 3. din Ordonanță de urgență nr. 20/2008 începând cu 07.03.2008.

   Art. 311. - (1) Hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesați la instanța de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenți de la ședință, de la comunicare.
   (2) Instanța de contencios administrativ se pronunță în cel mult 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.
    ___________
    Art. 31^1. a fost introdus prin punctul 4. din Ordonanță de urgență nr. 20/2008 începând cu 07.03.2008.

   Art. 32. - (1) Consilierii locali ale căror mandate au fost validate depun în fața consiliului local următorul jurământ în limba română: "Jur să respect Constituția și legile țării și să fac, cu bună-credință, tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (orașului, municipiului, județului)... Așa să-mi ajute Dumnezeu!"
   (2) Consilierii locali care refuză să depună jurământul sunt considerați demisionați de drept.
   (3) Jurământul poate fi depus și fără formulă religioasă.
   Art. 33. - În cazul în care consilierul local declarat ales renunță la mandat înainte de validare sau refuză să depună jurământul, se supune validării mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic, a alianței politice sau a alianței electorale respective, dacă până la validarea mandatului partidele și alianțele politice confirmă în scris apartenența la partid. În cazul în care locurile rămase vacante nu pot fi completate cu supleanți, conform legii, iar numărul de consilieri locali se reduce sub jumătate plus unu, se vor organiza alegeri parțiale pentru completare, în termen de 90 de zile.
   Art. 34. - (1) După validare, în ședința de constituire a consiliului local, consilierii locali depun jurământul prevăzut la art. 32.
   (2) Consiliul local se declară legal constituit, dacă majoritatea consilierilor locali validați au depus jurământul. Constituirea consiliului local se constată prin hotărâre, adoptată cu votul majorității consilierilor locali validați.
   Art. 35. - (1) După declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii săi, prin hotărâre adoptată cu votul deschis al majorității consilierilor locali în funcție, un președinte de ședință, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care va conduce ședințele consiliului și va semna hotărârile adoptate de acesta.
   (2) Consilierul local ales în condițiile alin. (1) poate fi schimbat din funcție, la inițiativa a cel puțin unei treimi din numărul consilierilor locali, prin votul majorității consilierilor locali în funcție.

   SECȚIUNEA a 2-a
  Atribuțiile consiliului local

   Art. 36. - (1) Consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau centrale.
   (2) Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuții:
   a) atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local și ale societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și regiilor autonome de interes local;
    ___________
    Litera a) a fost modificată prin alineatul din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   b) atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului sau municipiului;
   c) atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului;
   d) atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni;
   e) atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern.
   (3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul local:
   a) aprobă statutul comunei, orașului sau municipiului, precum și regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local;
   b) aprobă, în condițiile legii, la propunerea primarului, înființarea, organizarea și statul de funcții ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local, precum și reorganizarea și statul de funcții ale regiilor autonome de interes local;
   c) exercită, în numele unității administrativ-teritoriale, toate drepturile și obligațiile corespunzătoare participațiilor deținute la societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau regii autonome, în condițiile legii.
    ___________
    Litera c) a fost modificată prin alineatul din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   (4) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. b), consiliul local:
   a) aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar;
   b) aprobă, la propunerea primarului, contractarea și/sau garantarea împrumuturilor, precum și contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unității administrativ-teritoriale, în condițiile legii;
   c) stabilește și aprobă impozitele și taxele locale, în condițiile legii;
   d) aprobă, la propunerea primarului, documentațiile tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes local, în condițiile legii;
   e) aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială și de mediu a unității administrativ-teritoriale;
   f) asigură realizarea lucrărilor și ia măsurile necesare implementării și conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecției mediului și gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetățenilor.
   (5) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. c), consiliul local:
   a) hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei, orașului sau municipiului, după caz, precum și a serviciilor publice de interes local, în condițiile legii;
   b) hotărăște vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, orașului sau municipiului, după caz, în condițiile legii;
   c) avizează sau aprobă, în condițiile legii, documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale localităților;
   d) atribuie sau schimbă, în condițiile legii, denumiri de străzi, de piețe și de obiective de interes public local.
   (6) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local:
   a) asigură, potrivit competențelor sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind:
   1. educația;
   2. serviciile sociale pentru protecția copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei și a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
   3. sănătatea;
   4. cultura;
   5. tineretul;
   6. sportul;
   7. ordinea publică;
   8. situațiile de urgență;
   9. protecția și refacerea mediului;
   10. conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice și rezervațiilor naturale;
   11. dezvoltarea urbană;
   12. evidența persoanelor;
   13. podurile și drumurile publice;
   14. serviciile comunitare de utilitate publică: alimentare cu apă, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termică, iluminat public și transport public local, după caz;
   15. serviciile de urgență de tip salvamont, salvamar și de prim ajutor;
   16. activitățile de administrație social-comunitară;
   17. locuințele sociale și celelalte unități locative aflate în proprietatea unității administrativ-teritoriale sau în administrarea sa;
   18. punerea în valoare, în interesul comunității locale, a resurselor naturale de pe raza unității administrativ-teritoriale;
   19. alte servicii publice stabilite prin lege;
   b) hotărăște acordarea unor sporuri și altor facilități, potrivit legii, personalului sanitar și didactic;
   c) sprijină, în condițiile legii, activitatea cultelor religioase;
   d) poate solicita informări și rapoarte de la primar, viceprimar și de la șefii organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local;
   e) aprobă construirea locuințelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuințelor sociale și a utilităților locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa;
   f) poate solicita informări și rapoarte specifice de la primar și de la șefii organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local.
   (7) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. e), consiliul local:
   a) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;
   b) hotărăște, în condițiile legii, înfrățirea comunei, orașului sau municipiului cu unități administrativ-teritoriale din alte țări;
   c) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unități administrativ-teritoriale din țară sau din străinătate, precum și aderarea la asociații naționale și internaționale ale autorităților administrației publice locale, în vederea promovării unor interese comune.
   (8) Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de cetățean de onoare al comunei, orașului sau municipiului, în baza unui regulament propriu. Prin acest regulament se stabilesc și condițiile retragerii titlului conferit.
   (9) Consiliul local îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege.
   Art. 37. - Persoanele împuternicite să reprezinte interesele unității administrativ-teritoriale în societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, regii autonome de interes local, asociații de dezvoltare intercomunitară și alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotărâre a consiliului local, în condițiile legii, respectându-se configurația politică de la ultimele alegeri locale.

    ___________
    Alineatul a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   SECȚIUNEA a 3-a
  Funcționarea consiliului local

   Art. 38. - (1) Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.
   (2) Consiliul local își exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales.
   Art. 39. - (1) Consiliul local se întrunește în ședințe ordinare, lunar, la convocarea primarului.
   (2) Consiliul local se poate întruni și în ședințe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor consiliului.
   (3) Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul secretarului unității administrativ-teritoriale, cu cel puțin 5 zile înainte ședințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile înainte de ședințele extraordinare. Odată cu notificarea convocării, sunt puse la dispoziție consilierilor locali materialele înscrise pe ordinea de zi.
   (4) În caz de forță majoră și de maximă urgență pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei, orașului sau municipiului sau în alte situații stabilite de regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local, convocarea consiliului local se poate face de îndată.
   (5) În invitația la ședință se vor preciza data, ora, locul desfășurării și ordinea de zi a acesteia.
   (6) Ordinea de zi a ședinței consiliului local se aduce la cunoștință locuitorilor comunei sau ai orașului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.
   (7) În comunele sau orașele în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunoștință publică și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.
    ___________
    Pus în aplicare prin Normă din 27/11/2001 începând cu 22.07.2011.

   (8) În toate cazurile convocarea se consemnează în procesul-verbal al ședinței.
   Art. 40. - (1) Ședințele consiliului local se desfășoară legal în prezența majorității consilierilor locali în funcție.
   (2) Prezența consilierilor locali la ședință este obligatorie. Cazurile în care absența este motivată se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local. Consilierul local care absentează nemotivat de două ori consecutiv este sancționat, în condițiile regulamentului de organizare și funcționare a consiliului local.
   Art. 41. - Ședințele consiliului local sunt conduse de un președinte de ședință, ales în condițiile prevăzute la art. 35.
   Art. 42. - (1) Ședințele consiliului local sunt publice.
   (2) Lucrările ședințelor se desfășoară în limba română. În consiliile locale în care consilierii locali aparținând unei minorități naționale reprezintă cel puțin o cincime din numărul total, la ședințele de consiliu se poate folosi și limba maternă. În aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea în limba română. În toate cazurile, documentele ședințelor de consiliu se întocmesc în limba română.
    ___________
    Pus în aplicare prin Normă din 27/11/2001 începând cu 22.07.2011.

   (3) Dezbaterile din ședințele consiliului local, precum și modul în care și-a exercitat votul fiecare consilier local se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președintele de ședință și de secretarul unității administrativ-teritoriale.
   (4) Președintele de ședință, împreună cu secretarul unității administrativ-teritoriale își asumă, prin semnătură, responsabilitatea veridicității celor consemnate.
   (5) La începutul fiecărei ședințe, secretarul supune spre aprobare procesul-verbal al ședinței anterioare. Consilierii locali au dreptul ca, în cadrul ședinței, să conteste conținutul procesului-verbal și să ceară menționarea exactă a opiniilor exprimate în ședința anterioară.
   (6) Procesul-verbal și documentele care au fost dezbătute în ședință se depun într-un dosar special al ședinței respective, care va fi numerotat, semnat și sigilat de președintele de ședință și de secretar, după aprobarea procesului-verbal.
   (7) În termen de 3 zile de la terminarea ședinței, secretarul unității administrativ-teritoriale afișează la sediul primăriei și, după caz, pe pagina de internet a unității administrativ-teritoriale o copie a procesului-verbal al ședinței.
   Art. 43. - (1) Ordinea de zi a ședințelor se aprobă de consiliul local, la propunerea celui care, în condițiile art. 39, a cerut întrunirea consiliului. Suplimentarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente, care nu pot fi amânate până la ședința următoare, și numai cu votul majorității consilierilor locali prezenți. Scoaterea unui proiect de hotărâre de pe proiectul ordinii de zi se face numai cu acordul inițiatorului sau dacă acesta nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 44.
   (2) În cazul neaprobării ordinii de zi, în condițiile prevăzute la alin. (1), nu se acordă indemnizația cuvenită consilierilor locali pentru ședința respectivă.
   Art. 44. - (1) Proiectele de hotărâri înscrise pe ordinea de zi a ședinței consiliului local nu pot fi dezbătute dacă nu sunt însoțite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, care este elaborat în termen de 30 de zile de la înregistrarea proiectului, precum și de raportul comisiei de specialitate a consiliului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 39 alin. (2) și (4).
   (2) Dacă rapoartele prevăzute la alin. (1) nu sunt întocmite în termen de 30 de zile de la înregistrarea proiectului, acestea se consideră implicit favorabile.
   Art. 45. - (1) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare și funcționare a consiliului cere o altă majoritate.
   (2) Se adoptă cu votul majorității consilierilor locali în funcție următoarele hotărâri ale consiliului local:
   a) hotărârile privind bugetul local;
   b) hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condițiile legii;
   c) hotărârile prin care se stabilesc impozite și taxe locale;
   d) hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră;
   e) hotărârile privind organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului;
   f) hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, cu persoane juridice române sau străine.
   (3) Hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcție.
   (4) Dacă bugetul local nu poate fi adoptat după două ședințe consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfășura pe baza bugetului anului precedent până la adoptarea noului buget, dar nu mai târziu de 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
   (5) Consiliul local stabilește ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret, cu excepțiile prevăzute de lege. Procedurile de votare vor fi stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local.
   (6) Proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri locali, de primar, viceprimar sau de cetățeni. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului unității administrativ-teritoriale și al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului.
   Art. 46. - (1) Nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local.
   (2) Hotărârile adoptate de consiliul local cu încălcarea dispozițiilor alin. (1) sunt nule de drept. Nulitatea se constată de către instanța de contencios administrativ. Acțiunea poate fi introdusă de orice persoană interesată.
   Art. 47. - (1) Hotărârile consiliului local se semnează de președintele de ședință, ales în condițiile prevăzute la art. 35, și se contrasemnează, pentru legalitate, de către secretar.
   (2) În cazul în care președintele de ședință refuză să semneze, hotărârea consiliului local se semnează de 3-5 consilieri locali.
   (3) În cazul în care președintele de ședință lipsește, la propunerea consilierilor locali, din rândul acestora este ales un alt președinte de ședință, prin hotărâre adoptată cu votul majorității consilierilor locali prezenți, care va conduce ședința respectivă. Acesta exercită atribuțiile prevăzute de lege pentru președintele de ședință.
    ___________
    Art. 47. - a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 200/2015 începând cu 30.07.2015.

   Art. 48. - (1) Secretarul unității administrativ-teritoriale nu va contrasemna hotărârea în cazul în care consideră că aceasta este ilegală. În acest caz, va depune în scris și va expune consiliului local opinia sa motivată, care va fi consemnată în procesul-verbal al ședinței.
   (2) Secretarul unității administrativ-teritoriale va comunica hotărârile consiliului local primarului și prefectului de îndată, dar nu mai târziu de 10 zile lucrătoare de la data adoptării.
   (3) Comunicarea, însoțită de eventualele obiecții cu privire la legalitate, se face în scris de către secretar și va fi înregistrată într-un registru special destinat acestui scop.
   Art. 49. - (1) Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii și produc efecte de la data aducerii lor la cunoștință publică, iar cele individuale, de la data comunicării.
   (2) Aducerea la cunoștință publică a hotărârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect.
   Art. 50. - În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor hotărârile cu caracter normativ se aduc la cunoștință publică și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective, iar cele cu caracter individual se comunică, la cerere, și în limba maternă.
    ___________
    Pus în aplicare prin Normă din 27/11/2001 începând cu 22.07.2011.

   Art. 51. - (1) În exercitarea mandatului, consilierii locali sunt în serviciul colectivității locale.
   (2) Primarul este obligat ca, prin intermediul secretarului și al aparatului de specialitate, să pună la dispoziție consilierilor locali, la cererea acestora, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare, informațiile necesare în vederea îndeplinirii mandatului.
   (3) Consilierii locali sunt obligați ca, în îndeplinirea mandatului, să organizeze periodic întâlniri cu cetățenii și să acorde audiențe.
   (4) Fiecare consilier local, precum și viceprimarul sunt obligați să prezinte un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului.
   (5) Pentru participarea la ședințele consiliului local și ale comisiilor de specialitate, consilierul local primește o indemnizație stabilită în condițiile legii.
   (6) Consilierii locali au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le efectuează în îndeplinirea mandatului lor, în condițiile legii.
   (7) Consiliul local poate hotărî diminuarea cuantumului indemnizației prevăzute la alin. (5) și a cotei în care se face decontarea conform prevederilor alin. (6), în concordanță cu posibilitățile de finanțare.
   Art. 52. - La lucrările consiliului local pot asista și lua cuvântul, fără drept de vot, prefectul, președintele consiliului județean sau reprezentanții acestora, deputații și senatorii, miniștrii și ceilalți membri ai Guvernului, secretarii și subsecretarii de stat, șefii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale din unitățile administrativ-teritoriale, în problemele ce privesc domeniile de responsabilitate a acestor servicii, precum și persoanele interesate, invitate de primar.
   Art. 53. - (1) Locuitorii satelor care nu au consilieri locali aleși în consiliile locale sunt reprezentați la ședințele de consiliu de un delegat sătesc.
   (2) Delegatul sătesc este ales pe perioada mandatului consiliului local de o adunare sătească, convocată cu cel puțin 15 zile înainte de primar. Alegerea delegatului sătesc se desfășoară în prezența primarului sau a viceprimarului și a minimum 2 consilieri desemnați prin hotărârea consiliului local. Alegerea delegatului sătesc se face cu majoritatea voturilor celor prezenți la această adunare. La adunarea sătească pot participa toți cetățenii cu drept de vot și domiciliul în satul respectiv.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 375/2009 începând cu 06.12.2009.

   (3) La discutarea problemelor privind satele respective delegații sătești vor fi invitați în mod obligatoriu. Votul acestora are caracter consultativ.
   (4) Delegatului sătesc îi sunt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile art. 51 alin. (5) și (6).
   Art. 54. - (1) După constituire consiliul local își organizează comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate.
   (2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii locali.
   (3) Comisiile de specialitate își aleg câte un președinte și un secretar.
   (4) Comisiile de specialitate analizează și avizează proiectele de hotărâre din domeniul lor de activitate.
   (5) Comisiile de specialitate lucrează în plen și iau hotărâri cu votul majorității membrilor lor.
   (6) Organizarea, funcționarea și atribuțiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local, respectându-se configurația politică rezultată în urma alegerilor locale.
   (7) Consiliile locale pot organiza, din proprie inițiativă sau la inițiativa primarului, după caz, comisii speciale de analiză și verificare, pe perioadă determinată. Componența comisiei speciale de analiză și verificare, obiectivele și perioada de desfășurare a activităților acesteia se stabilesc prin hotărâre a consiliului local. Membrii comisiei acționează în limitele stabilite prin hotărâre.

   SECȚIUNEA a 4-a
  Dizolvarea consiliului local

   Art. 55. - (1) Consiliul local se dizolvă de drept sau prin referendum local. Consiliul local se dizolvă de drept:
   a) în cazul în care acesta nu se întrunește timp de două luni consecutiv, deși a fost convocat conform prevederilor legale;
    ___________
    Litera a) a fost modificată prin punctul 1. din Lege nr. 59/2010 începând cu 11.04.2010.

   b) în cazul în care nu a adoptat în 3 ședințe ordinare consecutive nicio hotărâre;
   c) în situația în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu și nu se poate completa prin supleanți.
   (2) Primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale, prefectul sau orice altă persoană interesată poate să sesizeze instanța de contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alin. (1). Instanța analizează situația de fapt și se pronunță cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotărârea instanței este definitivă și se comunică prefectului.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 2. din Lege nr. 59/2010 începând cu 11.04.2010.

   (3) Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat în condițiile legii. Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puțin 25% din numărul cetățenilor cu drept de vot înscriși pe listele electorale ale unității administrativ-teritoriale.
   (4) Cheltuielile pentru organizarea referendumului prevăzut la alin. (3) se suportă din bugetul local.
   (5) Referendumul local este organizat, în condițiile legii, de către o comisie numită prin ordin al prefectului, compusă dintr-un reprezentant al prefectului, câte un reprezentant al primarului, al consiliului local și al consiliului județean și un judecător de la judecătoria în a cărei jurisdicție se află unitatea administrativ-teritorială în cauză. Secretarul comisiei este asigurat de instituția prefectului.
   (6) Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puțin jumătate plus unu din numărul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului local încetează înainte de termen dacă s-au pronunțat în acest sens cel puțin jumătate plus unu din numărul total al voturilor valabil exprimate.
   (7) Abrogat prin punctul 3. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.
    ___________
    Alineatul (7) a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   (8) Până la constituirea noului consiliu local, primarul sau, în absența acestuia, secretarul unității administrativ-teritoriale va rezolva problemele curente ale comunei, orașului sau municipiului, potrivit competențelor și atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii.
   (81) În situația excepțională în care primarul se află în imposibilitatea exercitării mandatului în conformitate cu prevederile art. 60 sau art. 69-71, consiliul local este dizolvat în condițiile alin. (1)-(6), iar funcția de secretar al unității administrativ-teritoriale este vacantă, prefectul numește prin ordin o persoană prin detașare în condițiile art. 89 alin. (1) și (2) și, după caz, art. 92 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care să exercite atribuțiile de secretar al unității administrativ-teritoriale pentru a rezolva problemele curente ale comunei, orașului sau municipiului, până la ocuparea funcției publice de conducere de secretar în conformitate cu prevederile legislației privind funcția publică și funcționarii publici.
    ___________
    Alineatul (8^1) a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanță de urgență nr. 14/2015 începând cu 02.06.2015.

   (82) Persoana desemnată potrivit prevederilor alin. (81) trebuie să îndeplinească condițiile de studii și vechime în specialitatea studiilor în condițiile prezentei legi și ale legislației privind funcția publică și funcționarii publici.
    ___________
    Alineatul (8^2) a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanță de urgență nr. 14/2015 începând cu 28.05.2015.

   (83) În situația prevăzută la alin. (81), prefectul trebuie să solicite cu celeritate Agenției Naționale a Funcționarilor Publici organizarea concursului pentru ocuparea funcției de conducere de secretar al comunei, orașului sau municipiului, după caz, în condițiile legii.
    ___________
    Alineatul (8^3) a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanță de urgență nr. 14/2015 începând cu 28.05.2015.

   (84) Numirea în funcția de secretar al comunei, orașului sau municipiului, după caz, se face, în situația prevăzută la alin. (83), de către prefect, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
    ___________
    Alineatul (8^4) a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanță de urgență nr. 14/2015 începând cu 28.05.2015.

   (9) Consiliile locale pot organiza, din proprie inițiativă sau din inițiativa primarului, după caz, comisii mixte formate din consilieri locali, funcționari publici și alți specialiști, pe perioadă determinată. Componența comisiilor mixte, obiectivele și perioada de desfășurare a activității acestora se stabilesc prin hotărâri ale consiliilor locale. Ședințele comisiilor mixte sunt publice.
   Art. 551. - (1) În cazul dizolvării consiliului local în condițiile art. 55 alin. (1) lit. a) și b), acesta se reconstituie din membrii supleanți, convocarea consilierilor supleanți fiind făcută de către prefect.
   (2) Ședința de reconstituire este legal întrunită dacă la aceasta participă un număr de membri supleanți mai mare decât jumătate plus unu din numărul total al consilierilor din consiliul local respectiv.
   (3) Prevederile art. 30 alin. (2)-(5) și ale art. 31-35 se aplică corespunzător.
    ___________
    Art. 55^1. - a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanță de urgență nr. 41/2015 începând cu 30.09.2015.

   SECȚIUNEA a 5-a
  Suspendarea mandatului de consilier local

   Art. 56. - (1) Mandatul de consilier local se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanța de judecată prefectului care, prin ordin, în termen de maximum 48 de ore de la comunicare, constată suspendarea mandatului.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 13/2012 începând cu 23.01.2012.

   (2) Suspendarea durează până la încetarea situației prevăzute la alin. (1). Ordinul de suspendare se comunică consilierului local, în termen de maximum 48 de ore de la emiterea ordinului.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 13/2012 începând cu 23.01.2012.

   (3) În cazul în care consilierul local al cărui mandat a fost suspendat a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în condițiile legii.

   CAPITOLUL III
  Primarul și viceprimarul

   Art. 57. - (1) Comunele, orașele și municipiile au câte un primar și un viceprimar, iar municipiile reședință de județ au un primar și 2 viceprimari, aleși în condițiile legii.
   (2) Viceprimarul este subordonat primarului și înlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate delega atribuțiile sale.
   (3) Viceprimarul este ales cu votul majorității consilierilor locali în funcție, din rândul membrilor acestuia.*)
   (4) Schimbarea din funcție a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul a două treimi din numărul consilierilor în funcție, la propunerea motivată a primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție.
    ___________
    Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 4. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.

   (5) Pe durata mandatului, primarul și viceprimarul primesc o indemnizație lunară, ca unică formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției de primar, respectiv de viceprimar, și care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial. Primarul și viceprimarul nu beneficiază de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege.
   (6) Durata mandatului constituie vechime în muncă și în specialitatea studiilor absolvite.
   (7) Pe durata exercitării mandatului, viceprimarul își păstrează statutul de consilier local, fără a beneficia de indemnizația aferentă acestui statut.
    ___________
   *) Sintagma "membrilor acestuia" se referă la consilierii locali, membri ai consiliului local.

   Art. 58. - (1) Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfășurării alegerilor, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna sau orașul, de către un judecător desemnat de președintele judecătoriei, după îndeplinirea prevederilor art. 38 alin. (1) și (11) din Legea nr. 334/2006, cu modificările și completările ulterioare.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanță de urgență nr. 66/2008 începând cu 30.05.2008.

   (2) Invalidarea alegerii primarului se poate proununța în cazurile prevăzute la art. 31 alin. (4).
    ___________
    Art. 58. a fost modificat prin punctul 5. din Ordonanță de urgență nr. 20/2008 începând cu 07.03.2008.

   Art. 59. - (1) Rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului se aduce la cunoștință prefectului și se prezintă în ședința de constituire a consiliului local sau, după caz, într-o ședință extraordinară, de către un judecător desemnat de președintele judecătoriei.
   (2) În caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data alegerilor. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la data invalidării sau, după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, în condițiile legii.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   Art. 60. - (1) Primarul depune în fața consiliului local jurământul prevăzut la art. 32 alin. (1).
   (2) Primarul care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept.
   Art. 61. - (1) Primarul îndeplinește o funcție de autoritate publică.
   (2) Primarul asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor, ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, ale prefectului, precum și a hotărârilor consiliului județean, în condițiile legii.
   (3) Pentru punerea în aplicare a activităților date în competența sa prin actele normative prevăzute la alin. (2), primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce.
   (4) Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcționale, în condițiile legii. Compartimentele funcționale ale acestuia sunt încadrate cu funcționari publici și personal contractual.
   (5) Primarul conduce serviciile publice locale.
   Art. 62. - (1) Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum și în justiție.
   (2) Semnul distinctiv al primarului este o eșarfă în culorile drapelului național al României.
   (3) Eșarfa va fi purtată, în mod obligatoriu, la solemnități, recepții, ceremonii publice și la celebrarea căsătoriilor.
   (4) Modelul eșarfei se stabilește prin hotărâre a Guvernului.
   Art. 63. - (1) Primarul îndeplinește următoarele categorii principale de atribuții:
   a) atribuții exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condițiile legii;
   b) atribuții referitoare la relația cu consiliul local;
   c) atribuții referitoare la bugetul local;
   d) atribuții privind serviciile publice asigurate cetățenilor;
   e) alte atribuții stabilite prin lege.
   (2) În temeiul alin. (1) lit. a), primarul îndeplinește funcția de ofițer de stare civilă și de autoritate tutelară și asigură funcționarea serviciilor publice locale de profil, atribuții privind organizarea și desfășurarea alegerilor, referendumului și a recensământului. Primarul îndeplinește și alte atribuții stabilite prin lege.
   (3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), primarul:
   a) prezintă consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind starea economică, socială și de mediu a unității administrativ-teritoriale;
   b) prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte și informări;
   c) elaborează proiectele de strategii privind starea economică, socială și de mediu a unității administrativ-teritoriale și le supune aprobării consiliului local.
   (4) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), primarul:
   a) exercită funcția de ordonator principal de credite;
   b) întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului local;
   c) inițiază, în condițiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi și emiterea de titluri de valoare în numele unității administrativ-teritoriale;
   d) verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât și a sediului secundar.
   (5) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), primarul:
   a) coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local;
   b) ia măsuri pentru prevenirea și, după caz, gestionarea situațiilor de urgență;
   c) ia măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret a activităților din domeniile prevăzute la art. 36 alin. (6) lit. a) -d);
   d) ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenței statistice, inspecției și controlului efectuării serviciilor publice de interes local prevăzute la art. 36 alin. (6) lit. a) -d), precum și a bunurilor din patrimoniul public și privat al unității administrativ-teritoriale;
   e) numește, sancționează și dispune suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condițiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum și pentru conducătorii instituțiilor și serviciilor publice de interes local;
   f) asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului local și acționează pentru respectarea prevederilor acestora;
   g) emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege și alte acte normative;
   h) asigură realizarea lucrărilor și ia măsurile necesare conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecției mediului și gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetățenilor.
   (6) Pentru exercitarea corespunzătoare a atribuțiilor sale, primarul colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, precum și cu consiliul județean.
   (7) Numirea conducătorilor instituțiilor și serviciilor publice de interes local se face pe baza concursului organizat potrivit procedurilor și criteriilor aprobate de consiliul local, la propunerea primarului, în condițiile legii. Numirea se face prin dispoziția primarului, având anexat contractul de management.
   Art. 64. - (1) În exercitarea atribuțiilor de autoritate tutelară și de ofițer de stare civilă, a sarcinilor ce îi revin din actele normative privitoare la recensământ, la organizarea și desfășurarea alegerilor, la luarea măsurilor de protecție civilă, precum și a altor atribuții stabilite prin lege, primarul acționează și ca reprezentant al statului în comuna sau în orașul în care a fost ales.
   (2) În această calitate, primarul poate solicita prefectului, în condițiile legii, sprijinul conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, dacă sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate.
   Art. 65. - Primarul poate delega atribuțiile ce îi sunt conferite de lege și alte acte normative viceprimarului, secretarului unității administrativ-teritoriale, conducătorilor compartimentelor funcționale sau personalului din aparatul de specialitate, precum și conducătorilor instituțiilor și serviciilor publice de interes local, în funcție de competențele ce le revin în domeniile respective.
    ___________
    Art. 65. - a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 20/2014 începând cu 21.03.2014.

   Art. 66. - (1) Primarii comunelor pot înființa, în limita numărului maxim de posturi aprobate, un post de consilier al primarului. Primarii orașelor, municipiilor și ai municipiilor reședință de județ pot înființa, în limita numărului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului, compartiment distinct, format din:
   a) maximum 2 posturi, la orașe și municipii;
   b) maximum 4 posturi, la municipii reședință de județ.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 119/2015 începând cu 29.05.2015.

   (2) Personalul încadrat pe posturile prevăzute la alin. (1) este numit și eliberat din funcție de către primar.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 119/2015 începând cu 29.05.2015.

   (3) Personalul prevăzut la alin. (1) își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată, încheiat în condițiile legii, pe durata mandatului primarului.
   (4) Atribuțiile personalului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin dispoziție a primarului.
   Art. 67. - (1) Primarul general al municipiului București, asimilat demnitarului, poate înființa, în limita numărului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului general, compartiment distinct, care cuprinde următoarele funcții de execuție de specialitate: director de cabinet, asistent de cabinet, consilier personal, secretar personal și curier personal.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanță de urgență nr. 105/2009 începând cu 06.10.2009.

   (11) Numărul maxim de posturi din cabinetul primarului general al municipiului București este de 13.
    ___________
    Alineatul (1^1) a fost introdus prin punctul 3. din Ordonanță de urgență nr. 105/2009 începând cu 06.10.2009.

   (2) Salarizarea personalului din cadrul cabinetului primarului general al municipiului București se va face potrivit cap. II lit. B din anexa nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 3/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2006 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2006.
   Art. 68. - (1) În exercitarea atribuțiilor sale primarul emite dispoziții cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoștință publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.
   (2) Prevederile art. 48 și ale art. 49 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
   Art. 69. - (1) Mandatul primarului este de 4 ani și se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.
   (2) Mandatul primarului încetează de drept în condițiile legii statutului aleșilor locali, precum și în următoarele situații:
   a) dacă acesta se află în imposibilitatea exercitării funcției datorită unei boli grave, certificate, care nu permite desfășurarea activității în bune condiții timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic;
   b) dacă acesta nu își exercită, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv.
   (3) În cazurile prevăzute la alin. (2), prefectul, prin ordin, ia act de încetarea mandatului primarului.
   (4) Ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanța de contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare.
   (5) Instanța de contencios administrativ este obligată să se pronunțe în termen de 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă.
    ___________
    Alineatul (5) a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   (6) Abrogat prin punctul 5. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.
   Art. 70. - (1) Mandatul primarului încetează ca urmare a rezultatului unui referendum local având ca obiect demiterea acestuia, organizat în condițiile legii, conform procedurii prevăzute la art. 55 alin. (3) - (7).
   (2) Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de locuitorii comunei, orașului sau municipiului, ca urmare a nesocotirii de către acesta a intereselor generale ale colectivității locale sau a neexercitării atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercită ca reprezentant al statului.
   (3) Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele și prenumele, data și locul nașterii, seria și numărul buletinului sau ale cărții de identitate și semnătura olografă ale cetățenilor care au solicitat organizarea referendumului.
   (4) Organizarea referendumului trebuie să fie solicitată, în scris, de cel puțin 25% dintre locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie să fie realizat în fiecare dintre localitățile componente ale comunei, orașului sau municipiului.
   Art. 71. - (1) Mandatul primarului se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanța de judecată prefectului care, prin ordin, în termen de maximum 48 de ore de la comunicare, constată suspendarea mandatului.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 2. din Lege nr. 13/2012 începând cu 23.01.2012.

   (2) Ordinul de suspendare se comunică, în termen de maximum 48 de ore de la emitere, primarului.

    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 2. din Lege nr. 13/2012 începând cu 23.01.2012.

   (3) Suspendarea durează până la încetarea situației prevăzute la alin. (1).
   (4) Dacă primarul suspendat din funcție a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul, în condițiile legii, la plata drepturilor salariale corespunzătoare perioadei în care a fost suspendat.
   (5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplică și viceprimarului.
   Art. 72. - (1) În caz de vacanță a funcției de primar, precum și în caz de suspendare din funcție a acestuia, atribuțiile ce îi sunt conferite prin prezenta lege vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, după caz, de unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul secret al majorității consilierilor locali în funcție, cu respectarea drepturilor și obligațiilor corespunzătoare funcției, și care va primi o indemnizație lunară unică egală cu cea a funcției de primar pe perioada exercitării funcției.
   (2) În situația prevăzută la alin. (1), consiliul local poate delega, prin hotărâre, din rândul membrilor săi, un consilier local care va îndeplini temporar atribuțiile viceprimarului, cu respectarea drepturilor și obligațiilor corespunzătoare funcției, și care va primi o indemnizație lunară unică egală cu cea a funcției de viceprimar pe perioada exercitării funcției.
   (3) În situația în care sunt suspendați din funcție, în același timp, atât primarul, cât și viceprimarul, consiliul local deleagă un consilier local care va îndeplini atât atribuțiile primarului, cât și pe cele ale viceprimarului, până la încetarea suspendării, cu respectarea drepturilor și obligațiilor corespunzătoare funcției de primar, și care va primi o indemnizație lunară unică egală cu cea a funcției de primar.
    ___________
    Art. 72. - a fost modificat prin alineatul din Ordonanță de urgență nr. 68/2014 începând cu 04.11.2014.

   CAPITOLUL IV
  Instituțiile, serviciile publice de interes local și aparatul de specialitate al primarului

   Art. 73. - Consiliile locale pot înființa și organiza instituții și servicii publice de interes local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului și nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale și în limita mijloacelor financiare de care dispun.
   Art. 74. - (1) Numirea și eliberarea din funcție a personalului din cadrul instituțiilor și serviciilor publice de interes local se fac de conducătorii acestora, în condițiile legii.
   (2) Numirea și eliberarea din funcție a personalului din aparatul de specialitate al primarului se fac de primar, în condițiile legii.
   Art. 75. - Funcționarii din cadrul instituțiilor și serviciilor publice de interes local și din cadrul aparatului de specialitate al primarului se bucură de stabilitate în funcție, în condițiile legii.
   Art. 76. - (1) În raporturile dintre cetățeni și autoritățile administrației publice locale se folosește limba română.
   (2) În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale, cu aparatul de specialitate și organismele subordonate consiliului local, aceștia se pot adresa, oral sau în scris, și în limba lor maternă și vor primi răspunsul atât în limba română, cât și în limba maternă.
    ___________
    Pus în aplicare prin Normă din 27/11/2001 începând cu 22.07.2011.

   (3) În condițiile prevăzute la alin. (2), în posturile care au atribuții privind relații cu publicul vor fi încadrate și persoane care cunosc limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.
    ___________
    Pus în aplicare prin Normă din 27/11/2001 începând cu 22.07.2011.

   (4) Autoritățile administrației publice locale vor asigura inscripționarea denumirii localităților și a instituțiilor publice de sub autoritatea lor, precum și afișarea anunțurilor de interes public și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective, în condițiile prevăzute la alin. (2).
    ___________
    Pus în aplicare prin Normă din 27/11/2001 începând cu 22.07.2011.

   (5) Actele oficiale se întocmesc în mod obligatoriu în limba română.
   Art. 77. - Primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcțională cu activitate permanentă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.
   Art. 771. - (1) Primarul desemnează funcționarii anume împuterniciți să ducă la îndeplinire obligațiile privind comunicarea citațiilor și a altor acte de procedură, în condițiile Codului de procedură civilă.
   (2) Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile în mod corespunzător în cazul primarilor sectoarelor municipiului București.
    ___________
    Art. 77^1. - a fost introdus prin alineatul din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   CAPITOLUL V
  Administrația publică a municipiului București

   Art. 78. - Municipiul București este organizat în 6 subdiviziuni administrativ-teritoriale, numite sectoare.
   Art. 79. - (1) Sectoarele municipiului București au câte un primar și un viceprimar, iar municipiul București are un primar general și 2 viceprimari.
   (2) Validarea alegerii primarului general al municipiului București se face de președintele Tribunalului București, în condițiile prezentei legi.
   Art. 80. - Autoritățile administrației publice locale din municipiul București sunt Consiliul General al Municipiului București și consiliile locale ale sectoarelor, ca autorități deliberative, precum și primarul general al municipiului București și primarii sectoarelor, ca autorități executive, alese în condițiile legii pentru alegerea autorităților administrației publice locale.
   Art. 81. - (1) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului București se constituie, funcționează și pot fi dizolvate în condițiile prevăzute de dispozițiile prezentei legi pentru consiliile locale, care se aplică în mod corespunzător.
   (2) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului București exercită, în principal, următoarele atribuții:
   a) aleg, din rândul consilierilor, consilierul care conduce ședințele consiliului, precum și un viceprimar; aceștia își păstrează calitatea de consilier;
   b) aprobă regulamentul de organizare și funcționare a consiliului;
   c) avizează studii, prognoze și programe de dezvoltare economico-socială, de organizare și amenajare a teritoriului și urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare regională și zonală, în condițiile legii, pe care le supune spre aprobare Consiliului General al Municipiului București;
   d) aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite și modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a exercițiului bugetar; stabilesc impozite și taxe locale, precum și taxe speciale, în condițiile legii;
   e) aprobă, la propunerea primarului, în condițiile legii, organigrama, statul de funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare ale aparatului de specialitate și ale serviciilor publice de interes local.
   f) administrează, în condițiile legii, bunurile proprietate publică sau privată a municipiului, de pe raza sectorului, pe baza hotărârii Consiliului General al Municipiului București;
   g) hotărăsc cu privire la concesionarea sau închirierea serviciilor publice de sub autoritatea lor, în condițiile legii;
   h) înființează instituții, societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și servicii publice; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare și funcționare pentru instituțiile și serviciile publice, precum și pentru societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe care le înființează sau care se află sub autoritatea lor; numesc și eliberează din funcție, în condițiile legii, conducătorii instituțiilor publice și ai serviciilor publice de interes local;
    ___________
    Litera h) a fost modificată prin alineatul din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   i) aprobă, în condițiile legii, planurile urbanistice zonale și de detaliu ale sectoarelor, pe care le comunică Consiliului General al Municipiului București; aprobă, în limitele competențelor lor, documentațiile tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes local și asigură condițiile necesare pentru realizarea lor, în concordanță cu prevederile planului urbanistic general al municipiului București și ale regulamentului aferent;
   j) asigură, potrivit competențelor lor, condițiile necesare bunei funcționări a instituțiilor și serviciilor publice de educație, sănătate, cultură, tineret și sport, apărarea ordinii publice, de interes local; urmăresc și controlează activitatea acestora;
   k) contribuie la organizarea activităților științifice, culturale, artistice, sportive și de agrement;
   l) contribuie la asigurarea ordinii publice, analizează activitatea Poliției Comunitare și propune măsuri de îmbunătățire a acesteia;
   m) acționează pentru protecția și refacerea mediului, în scopul creșterii calității vieții; contribuie la protecția, conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectură, a parcurilor și a rezervațiilor naturale;
   n) contribuie la realizarea măsurilor de protecție și asistență socială, asigură protecția drepturilor copilului, potrivit legislației în vigoare; aprobă criteriile pentru repartizarea locuințelor sociale; înființează și asigură funcționarea unor instituții de binefacere de interes local;
   o) înființează și organizează târguri, piețe, oboare, locuri și parcuri de distracție, baze sportive și asigură buna funcționare a acestora;
   p) hotărăsc, în condițiile legii, cu acordul Consiliului General al Municipiului București, cooperarea ori asocierea cu autorități ale administrației publice locale din țară ori din străinătate, precum și aderarea la asociații naționale și internaționale ale autorităților administrației publice locale, în vederea promovării unor interese comune;
   q) hotărăsc, în condițiile legii, cu acordul prealabil al Consiliului General al Municipiului București, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, cu organizații neguvernamentale și cu alți parteneri sociali, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;
   r) asigură libertatea comerțului și încurajează libera inițiativă, în condițiile legii;
   s) sprijină, în condițiile legii, activitatea cultelor religioase.
   (3) Atribuțiile prevăzute la alin. (2) lit. c)-h), p) și q) pot fi exercitate numai pe baza împuternicirii exprese date prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București.
    ___________
    Alineatul (3) a fost derogat prin alineatul (1) din Lege nr. 99/2014 începând cu 11.07.2014.

   (4) Consiliile locale ale sectoarelor exercită și alte atribuții stabilite prin lege sau delegate de Consiliul General al Municipiului București.
   Art. 82. - Consiliul General al Municipiului București se constituie, funcționează și îndeplinește atribuțiile prevăzute de dispozițiile prezentei legi pentru consiliile locale, care se aplică în mod corespunzător.
   Art. 83. - (1) Primarii și viceprimarii sectoarelor municipiului București funcționează în condițiile prevăzute de dispozițiile prezentei legi pentru primarii și viceprimarii comunelor și orașelor și îndeplinesc atribuțiile stabilite de lege pentru aceștia, cu excepția celor referitoare la consultarea populației prin referendum, organizat pentru soluționarea problemelor locale de interes deosebit, și la măsurile prevăzute de lege pentru desfășurarea adunărilor publice, care se exercită numai de primarul general al municipiului București.
   (2) Primarilor și viceprimarilor sectoarelor municipiului București li se aplică în mod corespunzător dispozițiile prezentei legi cu privire la suspendare și demitere.
   (3) Primarul general și viceprimarii municipiului București funcționează și îndeplinesc atribuțiile prevăzute de dispozițiile prezentei legi pentru primarii și viceprimarii comunelor și orașelor, care se aplică în mod corespunzător.
   (4) Primarului general și viceprimarilor municipiului București li se aplică în mod corespunzător dispozițiile prezentei legi cu privire la suspendare și demitere.
   Art. 84. - Secretarilor sectoarelor municipiului București și secretarului general al municipiului București le sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile cap. X.
   Art. 85. - Hotărârile Consiliului General al Municipiului București și dispozițiile cu caracter normativ ale primarului general sunt obligatorii și pentru autoritățile administrației publice locale organizate în sectoarele municipiului București.
   Art. 86. - (1) Primarul general al municipiului București împreună cu primarii sectoarelor municipiului București se întrunesc cel puțin o dată pe lună, la convocarea primarului general sau la propunerea a cel puțin 3 primari de sectoare. La ședințe se analizează modul în care sunt duse la îndeplinire hotărârile Consiliului General al Municipiului București și dispozițiile cu caracter normativ ale primarului general și se prezintă informări reciproce privitoare la activitatea consiliilor locale de sector, avându-se în vedere corelarea unor activități necesare în vederea bunei funcționări a administrației municipiului București. La ședințe participă de drept și prefectul municipiului București.
   (2) Primarii sectoarelor participă de drept la ședințele Consiliului General al Municipiului București și pot avea intervenții la dezbaterea problemelor aflate pe ordinea de zi.
   (3) La ședințele comisiilor Consiliului General al Municipiului București pot participa președinții comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector.
   (4) Președinții comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector au dreptul să intervină la discuții, fără a avea drept de vot.

   CAPITOLUL VI
  Consiliul județean

   SECȚIUNEA 1
  Constituirea și componența consiliului județean

   Art. 87. - (1) Consiliul județean este autoritatea administrației publice locale, constituită la nivel județean pentru coordonarea activității consiliilor comunale, orășenești și municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean.
   (2) Consiliul județean este compus din consilieri județeni, aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile legii.
   Art. 88. - Numărul membrilor fiecărui consiliu județean se stabilește prin ordin al prefectului, în funcție de numărul locuitorilor județului, conform populației după domiciliu raportate de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs, după cum urmează:
   
Numărul locuitorilor județului Numărul consilierilor
până la 350.000 31
între 350.001 și 500.000 33
între 500.001 și 650.000 35
peste 650.000 37

    ___________
    Art. 88. a fost modificat prin punctul 6. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.

   Art. 89. - Pentru validarea mandatelor consilierilor județeni se aplică în mod corespunzător procedura prevăzută la art. 30, instanța competentă fiind tribunalul.
    ___________
    Art. 89. a fost modificat prin punctul 7. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.

   Art. 891. Abrogat prin punctul 8. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.
   (5) Abrogat prin punctul 8. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.
    ___________
    Alineatul (5) a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   (6) Abrogat prin punctul 8. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.
    ___________
    Art. 89^1. a fost introdus prin punctul 4. din Ordonanță de urgență nr. 66/2008 începând cu 30.05.2008.

   Art. 892. Abrogat prin punctul 8. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.
    ___________
    Art. 89^2. a fost introdus prin punctul 4. din Ordonanță de urgență nr. 66/2008 începând cu 30.05.2008.

   Art. 893. Abrogat prin punctul 8. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.
   (2) Abrogat prin punctul 8. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.
    ___________
    Art. 89^3. a fost introdus prin punctul 4. din Ordonanță de urgență nr. 66/2008 începând cu 30.05.2008.

   Art. 90. - La constituirea consiliului județean se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 31-35.
    ___________
    Art. 90. a fost modificat prin punctul 9. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.

   SECȚIUNEA a 2-a
  Atribuțiile consiliului județean

   Art. 91. - (1) Consiliul județean îndeplinește următoarele categorii principale de atribuții:
   a) atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al consiliului județean, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes județean și ale societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și regiilor autonome de interes județean;
    ___________
    Litera a) a fost modificată prin alineatul din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   b) atribuții privind dezvoltarea economico-socială a județului;
   c) atribuții privind gestionarea patrimoniului județului;
   d) atribuții privind gestionarea serviciilor publice din subordine;
   e) atribuții privind cooperarea interinstituțională;
   f) alte atribuții prevăzute de lege.
   (2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. a), consiliul județean:
   a) alege, din rândul consilierilor județeni, 2 vicepreședinți;
    ___________
    Litera a) a fost modificată prin punctul 5. din Lege nr. 35/2008 începând cu 16.03.2008.

   b) hotărăște înființarea sau reorganizarea de instituții, servicii publice și societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de interes județean, precum și reorganizarea regiilor autonome de interes județean, în condițiile legii;
    ___________
    Litera b) a fost modificată prin alineatul din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   c) aprobă regulamentul de organizare și funcționare a consiliului județean, organigrama, statul de funcții, regulamentul de organizare și funcționare ale aparatului de specialitate, precum și ale instituțiilor și serviciilor publice de interes județean și ale societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și regiilor autonome de interes județean;
    ___________
    Litera c) a fost modificată prin alineatul din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   d) exercită, în numele județului, toate drepturile și obligațiile corespunzătoare participațiilor deținute la societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau regii autonome, în condițiile legii;
    ___________
    Litera d) a fost modificată prin alineatul din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   e) numește, sancționează și dispune suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condițiile legii, pentru conducătorii instituțiilor și serviciilor publice de interes județean.
   (3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), consiliul județean:
   a) aprobă, la propunerea președintelui consiliului județean, bugetul propriu al județului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar;
   b) aprobă, la propunerea președintelui consiliului județean, contractarea și/sau garantarea împrumuturilor, precum și contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare în numele județului, în condițiile legii;
   c) stabilește impozite și taxe județene, în condițiile legii;
   d) adoptă strategii, prognoze și programe de dezvoltare economico-socială și de mediu a județului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobă și urmărește, în cooperare cu autoritățile administrației publice locale comunale și orășenești interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;
   e) stabilește, pe baza avizului consiliilor locale ale unităților administrativ-teritoriale implicate, proiectele de organizare și amenajare a teritoriului județului, precum și de dezvoltare urbanistică generală a acestuia și a unităților administrativ-teritoriale componente; urmărește modul de realizare a acestora, în cooperare cu autoritățile administrației publice locale comunale, orășenești sau municipale implicate;
   f) aprobă documentațiile tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes județean, în limitele și în condițiile legii.
   (4) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), consiliul județean:
   a) hotărăște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a județului, după caz, precum și a serviciilor publice de interes județean, în condițiile legii;
   b) hotărăște vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a județului, după caz, în condițiile legii;
   c) atribuie, în condițiile legii, denumiri de obiective de interes județean.
   (5) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), consiliul județean:
   a) asigură, potrivit competențelor sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes județean privind:
   1. educația;
   2. serviciile sociale pentru protecția copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei și a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;
   3. sănătatea;
   4. cultura;
   5. tineretul;
   6. sportul;
   7. ordinea publică;
   8. situațiile de urgență;
   9. protecția și refacerea mediului;
   10. conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice și rezervațiilor naturale;
   11. evidența persoanelor;
   12. podurile și drumurile publice;
   13. serviciile comunitare de utilitate publică de interes județean, precum și alimentarea cu gaz metan;
   14. alte servicii publice stabilite prin lege;
   b) sprijină, în condițiile legii, activitatea cultelor religioase;
   c) emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege;
   d) acordă consultanță în domenii specifice, în condițiile legii, unităților administrativ-teritoriale din județ, la cererea acestora.
   (6) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. e), consiliul județean:
   a) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public județean;
   b) hotărăște, în condițiile legii, înfrățirea județului cu unități administrativ-teritoriale din alte țări;
   c) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unități administrativ-teritoriale din țară ori din străinătate, precum și aderarea la asociații naționale și internaționale ale autorităților administrației publice locale, în vederea promovării unor interese comune.
   Art. 92. - Persoanele împuternicite să reprezinte interesele unității administrativ-teritoriale în societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, regii autonome de interes județean, asociații de dezvoltare intercomunitară și alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotărâre a consiliului județean, în condițiile legii, respectând configurația politică rezultată după alegerile locale.

    ___________
    Alineatul a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   SECȚIUNEA a 3-a
  Funcționarea consiliului județean

   Art. 93. - (1) Consiliul județean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
   (2) Consiliul județean își exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales.
   Art. 94. - (1) Consiliul județean se întrunește în ședință ordinară în fiecare lună, la convocarea președintelui consiliului județean.
   (2) Consiliul județean se poate întruni și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea președintelui sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresată președintelui consiliului județean, în cazuri excepționale care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum și pentru apărarea ordinii și liniștii publice.
   (3) Convocarea consiliului județean se face în scris, prin intermediul secretarului general al județului, cu cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel mult 3 zile înaintea celor extraordinare.
   (4) În caz de forță majoră și de maximă urgență pentru rezolvarea intereselor locuitorilor județului convocarea consiliului județean se face de îndată.
   (5) În invitația la ședință se vor preciza data, ora, locul desfășurării și ordinea de zi a acesteia.
   (6) În situația în care președintele consiliului județean se află în imposibilitatea de a convoca consiliul în ședință ordinară, aceasta se va face de către vicepreședintele desemnat în condițiile art. 107.
   (7) Ordinea de zi a ședinței consiliului județean se aduce la cunoștință locuitorilor județului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.
   (8) În județele în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunoștință publică și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.
    ___________
    Pus în aplicare prin Normă din 27/11/2001 începând cu 22.07.2011.

   (9) În toate cazurile convocarea se consemnează în procesul-verbal al ședinței.
   Art. 95. - (1) Ședințele consiliului județean se desfășoară legal în prezența majorității consilierilor județeni în funcție.
   (2) Prezența consilierilor județeni la ședință este obligatorie. Cazurile în care se consideră că absența este determinată de motive temeinice se vor stabili prin regulamentul de organizare și funcționare a consiliului județean. În situația în care un consilier județean absentează de două ori consecutiv fără motive temeinice, el poate fi sancționat în condițiile regulamentului de organizare și funcționare a consiliului județean.
   Art. 96. - (1) Ședințele consiliului județean sunt conduse de președinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreședintele desemnat în condițiile art. 107.
   (2) În cazul în care, din motive întemeiate, lipsește și vicepreședintele desemnat în condițiile art. 107, ședința va fi condusă de celălalt vicepreședinte sau de un consilier județean, ales cu votul majorității consilierilor județeni prezenți.
   Art. 97. - (1) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, consiliul județean adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare și funcționare a consiliului cere o altă majoritate.
   (2) Proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri județeni, de președintele consiliului județean, de vicepreședinții consiliului județean sau de cetățeni. Redactarea proiectelor se face de către cei care le propun, cu sprijinul secretarului unității administrativ-teritoriale și al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean.
   (3) Hotărârile se semnează de președinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreședintele consiliului județean care a condus ședința și se contrasemnează de secretarul județului.
   Art. 98. - Dispozițiile art. 42-46, 48-52 și ale art. 54 se aplică în mod corespunzător.
   Art. 99. - (1) Consiliul județean se dizolvă de drept în condițiile art. 55 alin. (1) sau prin referendum județean.
   (2) Secretarul județului sau orice altă persoană interesată sesizează instanța de contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alin. (1). Instanța analizează situația de fapt și se pronunță cu privire la dizolvarea consiliului județean. Hotărârea instanței este definitivă și se comunică prefectului.
   (3) Consiliul județean poate fi dizolvat prin referendum județean, organizat în condițiile legii. Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puțin 20% din numărul cetățenilor cu drept de vot, înscriși pe listele electorale ale unității administrativ-teritoriale.
   (4) Cheltuielile pentru organizarea referendumului prevăzut la alin. (3) se suportă din bugetul județean.
   (5) Referendumul județean este organizat, în condițiile legii, de o comisie compusă din prefect, un reprezentant al consiliului județean desemnat prin hotărâre a consiliului județean și un judecător de la tribunal. Secretariatul comisiei este asigurat de instituția prefectului.
   (6) Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puțin jumătate plus unu din numărul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului județean încetează înainte de termen dacă s-au pronunțat în acest sens cel puțin jumătate plus unu din numărul total al voturilor valabil exprimate.
   (7) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu județean se face de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizează în termen de maximum 90 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești prin care s-a constatat dizolvarea consiliului județean sau, după caz, de la validarea rezultatului referendumului.
    ___________
    Alineatul (7) a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   (8) Până la constituirea noului consiliu județean, problemele curente ale administrației județului vor fi rezolvate de secretarul județului, pe baza unei împuterniciri speciale date de Guvern, prin Ministerul Administrației și Internelor.
   (9) În situația excepțională în care președintele consiliului județean se află în imposibilitatea exercitării mandatului, consiliul județean este dizolvat în condițiile alin. (1)-(7), iar funcția de secretar al județului este vacantă, prefectul numește prin ordin o persoană prin detașare, în condițiile art. 89 alin. (1) și (2) și, după caz, art. 92 din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care să exercite atribuțiile de secretar al județului pentru a rezolva problemele curente ale județului, până la ocuparea funcției publice de conducere de secretar în conformitate cu prevederile legislației privind funcția publică și funcționarii publici.
    ___________
    Alineatul (9) a fost introdus prin punctul 2. din Ordonanță de urgență nr. 14/2015 începând cu 28.05.2015.

   (10) Persoana desemnată potrivit prevederilor alin. (9) trebuie să îndeplinească condițiile de studii și vechime în specialitatea studiilor în condițiile prezentei legi și ale legislației privind funcția publică și funcționarii publici.
    ___________
    Alineatul (10) a fost introdus prin punctul 2. din Ordonanță de urgență nr. 14/2015 începând cu 28.05.2015.

   (11) În situația prevăzută la alin. (9), prefectul trebuie să solicite cu celeritate Agenției Naționale a Funcționarilor Publici organizarea concursului pentru ocuparea funcției de conducere de secretar al județului, în condițiile legii.
    ___________
    Alineatul (11) a fost introdus prin punctul 2. din Ordonanță de urgență nr. 14/2015 începând cu 28.05.2015.

   (12) Numirea în funcția de secretar al județului se face, în situația prevăzută la alin. (11), de către prefectul județului, la propunerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
    ___________
    Alineatul (12) a fost introdus prin punctul 2. din Ordonanță de urgență nr. 14/2015 începând cu 28.05.2015.

   Art. 991. - În cazul dizolvării consiliului județean, în condițiile art. 55 alin. (1) lit. a) și b), acesta se reconstituie din membrii supleanți, prevederile art. 551 aplicându-se corespunzător.
    ___________
    Art. 99^1. - a fost introdus prin punctul 2. din Ordonanță de urgență nr. 41/2015 începând cu 30.09.2015.

   Art. 100. - Mandatul de consilier județean se suspendă în condițiile art. 56.

   SECȚIUNEA a 4-a
  Președintele și vicepreședinții consiliului județean

   Art. 101. - (1) Consiliul județean alege dintre membrii săi un președinte și 2 vicepreședinți.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 10. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.

   (2) Președintele și vicepreședinții se aleg cu votul secret al majorității consilierilor județeni în funcție.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 10. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.

   (3) Eliberarea din funcție a președintelui sau a vicepreședinților consiliului județean se face cu votul secret a două treimi din numărul consilierilor în funcție, la propunerea motivată a cel puțin unei treimi din numărul acestora. Eliberarea din funcție a președintelui sau a vicepreședinților consiliului județean nu se poate face în ultimele 6 luni ale mandatului consiliului județean.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 10. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.

   (4) Pe durata mandatului, președintele și vicepreședinții consiliului județean primesc o indemnizație lunară, ca unică formă de remunerare a activității corespunzătoare funcțiilor de președinte, respectiv de vicepreședinte al consiliului județean, care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial. Președintele și vicepreședinții consiliului județean nu beneficiază de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege.
   (5) Durata mandatului constituie vechime în muncă și în specialitatea studiilor absolvite.
   Art. 102. - (1) Președintele consiliului județean reprezintă județul în relațiile cu celelalte autorități publice, cu persoanele fizice și juridice române și străine, precum și în justiție.
   (2) Președintele consiliului județean răspunde în fața consiliului județean de buna funcționare a administrației publice județene.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 11. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.

   (3) Aparatul de specialitate al consiliului județean este subordonat președintelui acestuia. Funcționarii din cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean se bucură de stabilitate în funcție, în condițiile legii.
   Art. 1021. Abrogat prin punctul 12. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.
    ___________
    Art. 102^1. a fost introdus prin punctul 8. din Lege nr. 35/2008 începând cu 16.03.2008.

   Art. 103. - (1) Președintele consiliului județean răspunde de buna funcționare a aparatului de specialitate al consiliului județean, pe care îl conduce. Coordonarea unor compartimente din aparatul de specialitate poate fi delegată, prin dispoziție a președintelui consiliului județean, vicepreședinților sau altor persoane, în condițiile legii.
   (2) Președintele consiliului județean asigură respectarea prevederilor Constituției, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor consiliului județean, precum și a altor acte normative.
   Art. 104. - (1) Președintele consiliului județean îndeplinește, în condițiile legii, următoarele categorii principale de atribuții:
   a) atribuții privind funcționarea aparatului de specialitate al consiliului județean, a instituțiilor și serviciilor publice de interes județean și a societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și regiilor autonome de interes județean;
    ___________
    Litera a) a fost modificată prin alineatul din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   b) atribuții privind relația cu consiliul județean;
   c) atribuții privind bugetul propriu al județului;
   d) atribuții privind relația cu alte autorități ale administrației publice locale și serviciile publice;
   e) atribuții privind serviciile publice de interes județean;
   f) alte atribuții prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul județean.
   (2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. a), președintele consiliului județean:
   a) întocmește și supune spre aprobare consiliului județean regulamentul de organizare și funcționare a acestuia, organigrama, statul de funcții și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului de specialitate, precum și ale instituțiilor și serviciilor publice de interes județean și ale societăților reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și regiilor autonome de interes județean;
    ___________
    Litera a) a fost modificată prin alineatul din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   b) numește, sancționează și dispune suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condițiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean.
   (3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), președintele consiliului județean:
   a) conduce ședințele consiliului județean și dispune măsurile necesare pentru pregătirea și desfășurarea în bune condiții a acestora;
   b) prezintă consiliului județean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuțiilor sale și a hotărârilor consiliului județean;
   c) propune consiliului județean numirea, sancționarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condițiile legii, pentru conducătorii instituțiilor și serviciilor publice de interes județean.
   (4) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), președintele consiliului județean:
   a) exercită funcția de ordonator principal de credite;
   b) întocmește proiectul bugetului județului și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului județean, în condițiile și la termenele prevăzute de lege;
   c) urmărește modul de realizare a veniturilor bugetare și propune consiliului județean adoptarea măsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen;
   d) inițiază, cu aprobarea consiliului județean, negocieri pentru contractarea de împrumuturi și emisiuni de titluri de valoare în numele județului.
   (5) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), președintele consiliului județean:
   a) îndrumă metodologic, prin aparatul de specialitate al consiliului județean, activitățile de stare civilă și autoritate tutelară desfășurate în comune și orașe;
   b) poate acorda, fără plată, prin aparatul de specialitate al consiliului județean, sprijin, asistență tehnică, juridică și de orice altă natură consiliilor locale sau primarilor, la cererea expresă a acestora.
   (6) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. e), președintele consiliului județean:
   a) coordonează realizarea serviciilor publice și de utilitate publică de interes județean prestate prin intermediul aparatului de specialitate al consiliului județean sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes județean;
   b) ia măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret a activităților din domeniile prevăzute la art. 91 alin. (5) lit. a) -d);
   c) ia măsuri pentru evidența, statistica, inspecția și controlul efectuării serviciilor publice și de utilitate publică de interes județean prevăzute la art. 91 alin. (5) lit. a) -d), precum și a bunurilor din patrimoniul public și privat al județului;
   d) emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege sau prin hotărâre a consiliului județean;
   e) coordonează și controlează organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes județean, înființate de consiliul județean și subordonate acestuia;
   f) coordonează și controlează realizarea activităților de investiții și reabilitare a infrastructurii județene.
   (7) Președintele consiliului județean poate delega, prin dispoziție, atribuțiile prevăzute la alin. (6) vicepreședinților, conducătorilor compartimentelor funcționale sau personalului din aparatul de specialitate, precum și conducătorilor instituțiilor și serviciilor publice de interes județean.
    ___________
    Alineatul (7) a fost modificat prin punctul 2. din Lege nr. 20/2014 începând cu 21.03.2014.

   Art. 105. - (1) Președintele consiliului județean poate înființa, în limita numărului maxim de posturi aprobate, cabinetul președintelui, compartiment distinct, format din maximum 4 posturi.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 2. din Lege nr. 119/2015 începând cu 29.05.2015.

   (2) Personalul din cadrul cabinetului președintelui este numit și eliberat din funcție de președintele consiliului județean.
   (3) Personalul din cadrul cabinetului președintelui consiliului județean își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată, încheiat în condițiile legii, pe durata mandatului președintelui consiliului județean.
   (4) Atribuțiile personalului compartimentului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin dispoziție a președintelui consiliului județean.
   Art. 106. - (1) În exercitarea atribuțiilor sale președintele consiliului județean emite dispoziții cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoștință publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz.
   (2) Prevederile art. 48 și ale art. 49 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
   Art. 107. - (1) În cazul suspendării președintelui, atribuțiile acestuia vor fi exercitate de unul dintre vicepreședinți, desemnat de consiliul județean prin votul secret al majorității consilierilor județeni în funcție.
   (2) În celelalte cazuri de absență a președintelui atribuțiile sale vor fi exercitate, în numele acestuia, de unul dintre vicepreședinți, desemnat de președinte prin dispoziție.
   Art. 108. - (1) Președintele și vicepreședinții consiliului județean își păstrează calitatea de consilier județean.
   (2) Prevederile art. 69 și 71 se aplică în mod corespunzător și președintelui consiliului județean.
    ___________
    Art. 108. a fost modificat prin punctul 13. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.

   CAPITOLUL VII
  Inițiativa cetățenească

   Art. 109. - (1) Cetățenii pot propune consiliilor locale și consiliilor județene pe a căror rază domiciliază, spre dezbatere și adoptare, proiecte de hotărâri.
   (2) Promovarea unui proiect de hotărâre poate fi inițiată de unul sau de mai mulți cetățeni cu drept de vot, dacă acesta este susținut prin semnături de cel puțin 5% din populația cu drept de vot a unității administrativ-teritoriale respective.
   Art. 110. - (1) Inițiatorii depun la secretarul unității administrativ-teritoriale forma propusă pentru proiectul de hotărâre. Proiectul va fi afișat spre informare publică prin grija secretarului unității administrativ-teritoriale.
   (2) Inițiatorii asigură întocmirea listelor de susținători pe formulare puse la dispoziție de secretarul unității administrativ-teritoriale.
   (3) Listele de susținători vor cuprinde numele, prenumele și domiciliul, seria și numărul actului de identitate și semnăturile susținătorilor.
   (4) Listele de susținători pot fi semnate numai de cetățenii cu drept de vot care au domiciliul pe raza unității administrativ-teritoriale respective, al cărei consiliu local sau județean urmează să dezbată proiectul de hotărâre în cauză.
   Art. 111. - După depunerea documentației și verificarea acesteia de către secretarul unității administrativ-teritoriale, proiectul de hotărâre va urma procedurile regulamentare de lucru ale consiliului local sau județean, după caz.

   CAPITOLUL VIII
  Administratorul public

   Art. 112. - (1) La nivelul comunelor și orașelor, primarul poate propune consiliului local înființarea funcției de administrator public, în limita numărului maxim de posturi aprobate.
   (2) Numirea și eliberarea din funcție a administratorului public se fac de primar, pe baza unor criterii, proceduri și atribuții specifice, aprobate de consiliul local. Numirea în funcție se face pe bază de concurs.
   (3) Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat în acest sens cu primarul, atribuții de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes local.
   (4) Primarul poate delega către administratorul public, în condițiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.
   Art. 113. - (1) La nivelul județelor, președintele consiliului județean poate propune consiliului județean înființarea funcției de administrator public, în limita numărului maxim de posturi aprobate.
   (2) Numirea și eliberarea din funcție a administratorului public se fac de președintele consiliului județean, pe baza unor criterii, proceduri și atribuții specifice, aprobate de consiliul județean. Numirea în funcție se face pe bază de concurs.
   (3) Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat în acest sens cu președintele consiliului județean, atribuții de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes județean.
   (4) Președintele consiliului județean poate delega către administratorul public, în condițiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.
   Art. 114. - (1) Asociațiile de dezvoltare intercomunitară pot decide desemnarea unui administrator public pentru gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectul asocierii.
   (2) Recrutarea, numirea și eliberarea din funcție a administratorului public al asociațiilor de dezvoltare intercomunitară se fac pe baza unei proceduri specifice de către consiliile de administrație ale acestora și sunt aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale și consiliilor județene respective.

   CAPITOLUL IX
  Actele autorităților administrației publice locale și comunicarea acestora

   Art. 115. - (1) Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin:
   a) primarul emite dispoziții;
   b) consiliul local adoptă hotărâri;
   c) consiliul județean adoptă hotărâri.
   (2) Dispozițiile primarului se comunică în mod obligatoriu prefectului județului, în cel mult 5 zile lucrătoare de la semnarea lor.
   (3) Hotărârile consiliului local se comunică în mod obligatoriu:
   a) primarului unității administrativ-teritoriale;
   b) prefectului județului.
   (4) Hotărârile consiliului județean se comunică în mod obligatoriu prefectului județului.
   (5) Comunicarea actelor între autoritățile administrației publice locale și cu prefectul județului se efectuează prin intermediul secretarului unității administrativ-teritoriale.
   (6) Actele autorităților administrației publice locale se vor aduce la cunoștință publică prin grija secretarului unității administrativ-teritoriale.
   (7) Dispozițiile primarului, hotărârile consiliului local și hotărârile consiliului județean sunt supuse controlului de legalitate al prefectului în condițiile legii care îi reglementează activitatea.

   CAPITOLUL X
  Secretarii unităților administrativ-teritoriale

   Art. 116. - (1) Fiecare unitate administrativ-teritorială și subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul comunei, orașului, municipiului, județului și al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este funcționar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. Secretarul se bucură de stabilitate în funcție.
   (11) Perioada în care persoana cu studii superioare juridice ocupă funcția de secretar, precum și funcții de conducere din aparatul propriu de specialitate al unității administrativ-teritoriale/subdiviziunii administrativ-teritoriale constituie vechime în specialitate.
    ___________
    Alineatul (1^1) a fost introdus prin alineatul din Lege nr. 131/2008 începând cu 03.07.2008.

   (2) Secretarul unității administrativ-teritoriale nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancțiunea destituirii din funcție.
   (3) Secretarul unității administrativ-teritoriale nu poate fi soț, soție sau rudă de gradul întâi cu primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu președintele sau vicepreședintele consiliului județean, sub sancțiunea eliberării din funcție.
   (4) Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu și regimul disciplinar ale secretarului unității administrativ-teritoriale se fac în conformitate cu prevederile legislației privind funcția publică și funcționarii publici.
   Art. 117. - Secretarul unității administrativ-teritoriale îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții:
   a) avizează, pentru legalitate, dispozițiile primarului și ale președintelui consiliului județean, hotărârile consiliului local, respectiv ale consiliului județean;
   b) participă la ședințele consiliului local, respectiv ale consiliului județean;
   c) asigură gestionarea procedurilor administrative privind relația dintre consiliul local și primar, respectiv consiliul județean și președintele acestuia, precum și între aceștia și prefect;
   d) organizează arhiva și evidența statistică a hotărârilor consiliului local și a dispozițiilor primarului, respectiv a hotărârilor consiliului județean și a dispozițiilor președintelui consiliului județean;
   e) asigură transparența și comunicarea către autoritățile, instituțiile publice și persoanele interesate a actelor prevăzute la lit. a), în condițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare;
   f) asigură procedurile de convocare a consiliului local, respectiv a consiliului județean, și efectuarea lucrărilor de secretariat, comunică ordinea de zi, întocmește procesul-verbal al ședințelor consiliului local, respectiv ale consiliului județean, și redactează hotărârile consiliului local, respectiv ale consiliului județean;
   g) pregătește lucrările supuse dezbaterii consiliului local, respectiv a consiliului județean, și comisiilor de specialitate ale acestuia;
   h) alte atribuții prevăzute de lege sau însărcinări date de consiliul local, de primar, de consiliul județean sau de președintele consiliului județean, după caz.

   (2) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, în situațiile prevăzute la art. 55 alin. (81) sau, după caz, la art. 99 alin. (9), secretarul unității administrativ- teritoriale îndeplinește funcția de ordonator principal de credite pentru activitățile curente.
    ___________
    Alineatul (2) a fost introdus prin punctul 3. din Ordonanță de urgență nr. 14/2015 începând cu 28.05.2015.

   Art. 1171. - (1) Secretarul unității administrativ-teritoriale va comunica, în termen de 30 de zile de la data decesului unei persoane, camerei notarilor publici în a cărei circumscripție teritorială defunctul a avut ultimul domiciliu, o sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale, care va cuprinde:
   a) numele, prenumele și codul numeric personal ale defunctului;
   b) data decesului, în format zi, lună, an;
   c) data nașterii, în format zi, lună, an;
   d) ultimul domiciliu al defunctului;
   e) bunurile mobile sau imobile ale defunctului înregistrate în evidențele fiscale sau, după caz, în registrul agricol;
   f) date despre eventualii succesibili, în format nume, prenume și adresa la care se face citarea.
   (2) Atribuția prevăzută la alin. (1) poate fi delegată de către secretarul primăriei unuia dintre ofițerii de stare civilă.
   (3) Primarul va urmări îndeplinirea acestor atribuții de către secretarul primăriei sau, după caz, de către ofițerul de stare civilă delegat.
   (4) Neîndeplinirea atribuției prevăzute la alin. (1) atrage sancționarea disciplinară și contravențională a persoanei responsabile, în condițiile alin. (3).
    ___________
    Art. 117^1. - a fost introdus prin punctul 1. din Lege nr. 133/2012 începând cu 27.07.2012.

   CAPITOLUL XI
  Contravenții și sancțiuni

   Art. 118. - (1) Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei următoarele fapte:
   a) nepunerea în aplicare, cu rea-credință, a hotărârilor consiliului local de către primar;
   b) nepunerea în aplicare, cu rea-credință, a hotărârilor consiliului județean de către președintele consiliului județean;
   c) neprezentarea în termenul prevăzut de Legea finanțelor publice locale a proiectului bugetului unității administrativ-teritoriale de către primar, respectiv președintele consiliului județean, din culpa lor;
   d) neprezentarea de către primar sau președintele consiliului județean a rapoartelor prevăzute de lege, din culpa lor;
   e) neluarea măsurilor necesare, stabilite de lege, de către primar sau președintele consiliului județean, în calitatea acestora de reprezentanți ai statului în unitățile administrativ-teritoriale.
   f) netransmiterea în termenul prevăzut la art. 1171 alin. (1) către camera notarilor publici a sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale.
    ___________
    Litera f) a fost introdusă prin punctul 2. din Lege nr. 133/2012 începând cu 27.07.2012.

   (2) Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor se fac de către prefect, în calitatea sa de autoritate publică, reprezentant al Guvernului pe plan local.
   (3) Dispozițiile prezentului articol se completează în mod corespunzător cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

   CAPITOLUL XII
  Bunuri și lucrări publice

   SECȚIUNEA 1
  Administrarea bunurilor

   Art. 119. - Constituie patrimoniu al unității administrativ-teritoriale bunurile mobile și imobile care aparțin domeniului public al unității administrativ-teritoriale, domeniului privat al acesteia, precum și drepturile și obligațiile cu caracter patrimonial.
   Art. 120. - (1) Aparțin domeniului public de interes local sau județean bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public și nu sunt declarate prin lege de uz sau de interes public național.
   (2) Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile.
   Art. 121. - (1) Domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri mobile și imobile, altele decât cele prevăzute la art. 120 alin. (1), intrate în proprietatea acestora prin modalitățile prevăzute de lege.
   (2) Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispozițiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel.
   (3) Donațiile și legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, după caz, a consiliului județean, cu votul majorității consilierilor locali sau județeni, după caz, în funcție.
   (4) Schimbul de imobile din domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale se face în condițiile legii, pe baza unui raport de evaluare, însușit de consiliul local.
   Art. 122. - Toate bunurile aparținând unităților administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale. Consiliilor locale și județene li se prezintă anual de către primar, respectiv de președintele consiliului județean, un raport asupra situației gestionării bunurilor.
   Art. 123. - (1) Consiliile locale și consiliile județene hotărăsc ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat, de interes local sau județean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome și instituțiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. Acestea hotărăsc cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau județean, în condițiile legii.
   (2) Vânzarea, concesionarea și închirierea se fac prin licitație publică, organizată în condițiile legii.
   (3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), în cazul în care consiliile locale sau județene hotărăsc vânzarea unui teren aflat în proprietatea privată a unității administrativ-teritoriale pe care sunt ridicate construcții, constructorii de bună-credință ai acestora beneficiază de un drept de preempțiune la cumpărarea terenului aferent construcțiilor. Prețul de vânzare se stabilește pe baza unui raport de evaluare, aprobat de consiliul local sau județean, după caz.
   (4) Proprietarii construcțiilor prevăzute la alin. (3) sunt notificați în termen de 15 zile asupra hotărârii consiliului local sau județean și își pot exprima opțiunea de cumpărare în termen de 15 zile de la primirea notificării.
   Art. 124. - Consiliile locale și consiliile județene pot da în folosință gratuită, pe termen limitat, bunuri mobile și imobile proprietate publică sau privată locală ori județeană, după caz, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfășoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice.

   SECȚIUNEA a 2-a
  Lucrările publice

   Art. 125. - Consiliile locale sau consiliile județene pot contracta prin licitație efectuarea de lucrări și servicii de utilitate publică, în limita sumelor aprobate prin bugetul local, respectiv județean.
   Art. 126. - Lucrările de construcții și reparații de interes public, finanțate din bugetele comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor, se execută numai pe baza unor documentații tehnico-economice avizate sau aprobate, după caz, de consiliul local ori de consiliul județean și numai pe baza unei licitații publice, în limitele și în condițiile prevăzute de lege.
   Art. 127. - Documentațiile de urbanism și amenajare a teritoriului privind comuna, orașul, municipiul și județul se elaborează, se aprobă și se finanțează în conformitate cu prevederile legii.

   CAPITOLUL XIII
  Dispoziții tranzitorii și finale

   Art. 128. - Consilierii locali sau județeni, după caz, primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului București, primarii și viceprimarii subdiviziunilor administrativ-teritoriale, președinții și vicepreședinții consiliilor județene, secretarii unităților administrativ-teritoriale și personalul din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean, răspund, după caz, contravențional, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii.
   Art. 129. - Județul Ilfov are reședința în municipiul București.
   Art. 130. - Prevederile art. 57 alin. (4) și ale art. 101 alin. (3) privind eliberarea din funcție a viceprimarilor, a președinților și vicepreședinților consiliilor județene se aplică după alegerile autorităților administrației publice locale din anul 2008.
   Art. 131. - Prevederile art. 19, art. 39 alin. (7) și ale art. 76 alin. (2) - (4) sunt aplicabile și în cazul în care, din diferite motive, după intrarea în vigoare a prezentei legi, ponderea cetățenilor aparținând unei minorități naționale scade sub procentul prevăzut la art. 19.
   Art. 132*). - Denumirea aparat propriu de specialitate se înlocuiește, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate. Denumirea aparat propriu de specialitate al consiliului local se înlocuiește, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate al primarului. Denumirea servicii descentralizate ale ministerelor se înlocuiește, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea servicii publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale.
    ___________
   *) Fost art. 1562, introdus prin Legea nr. 286/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 18 iulie 2006.

   Art. 133. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
   (2) Pe aceeași dată se abrogă Legea administrației publice locale nr. 69/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996, cu modificările ulterioare, art. 15 alin. (2) lit. d) și art. 18 alin. (2) teza II din Legea nr. 393/2004**) privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare.
    ___________
   **) Abrogarea art. 15 alin. (2) lit. d) și art. 18 alin. (2) teza II din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali a fost dispusă prin pct. 111 al art. I din Legea nr. 286/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 18 iulie 2006.

   NOTĂ:
    Reproducem mai jos prevederile art. II din Legea nr. 286/2006 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, care nu este încorporat în textul republicat al Legii nr. 215/2001 și care se aplică, în continuare, ca dispoziții proprii ale Legii nr. 286/2006:
    "Art. II. - (1) Secretarii comunelor care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu au studii superioare își pot păstra funcția publică cu obligația ca, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, să absolve o formă de învățământ superior de lungă durată în specialitatea științe juridice sau administrație publică, sub sancțiunea eliberării din funcție.
   (2) Până la data de 31 decembrie 2006, sub sancțiunea încetării raportului de serviciu, aceștia vor prezenta documente care dovedesc situația lor școlară, care să le permită îndeplinirea în termen a obligației prevăzute mai sus."


**************

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 

P A R T E A  I

Anul 172 (XVI) - Nr. 912         LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 7 octombrie 2004 

Versiune consolidata la data de: 23/05/2015

393. - Lege privind Statutul alesilor locali 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

LEGE

privind Statutul alesilor locali

Parlamentul României adoptã prezenta lege. 

Text actualizat la data de 23.05.2015. Actul include modificările din următoarele acte:
- Legea nr. 215/2001 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 204 din 23/04/2001.
- Legea nr. 216/2005 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 590 din 07/07/2005.
- Legea nr. 249/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 554 din 27/06/2006.
- Legea nr. 35/2008 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 196 din 13/03/2008.
- Legea nr. 144/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 359 din 25/05/2007.
- Legea nr. 58/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 227 din 07/04/2009.
- Legea nr. 187/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 757 din 12/11/2012.
- Legea nr. 115/2015 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 349 din 20/05/2015.

    ___________
Nota IndacoPus în aplicare prin:
- Hotărârea nr. 489/2005 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 487 din 09/06/2005.

    Parlamentul României adoptă prezenta lege.

   CAPITOLUL I
  Dispoziții generale

   Art. 1. - Prezenta lege are ca obiect stabilirea condițiilor de exercitare a mandatului de către aleșii locali, a drepturilor și obligațiilor ce le revin în baza mandatului încredințat.
   Art. 2. - (1) Prin aleși locali, în sensul prezentei legi, se înțelege consilierii locali și consilierii județeni, primarii, primarul general al municipiului București, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene. Este asimilat aleșilor locali și delegatul sătesc.
   (2) Consilierii locali și consilierii județeni, precum și primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat de către cetățenii cu drept de vot din unitatea administrativ- teritorială în care urmează să-și exercite mandatul, potrivit legii.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.

   (3) Președinții și vicepreședinții consiliilor județene, precum și viceprimarii sunt aleși prin vot secret indirect, potrivit prevederilor Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.

   (4) Delegatul sătesc se alege potrivit Legii nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare.
   Art. 3. - (1) Participarea aleșilor locali la activitatea autorităților administrației publice locale are caracter public și legitim, fiind în acord cu interesele generale ale colectivității în care își exercită mandatul.
   (2) În exercitarea mandatului, aleșii locali se află în serviciul colectivității locale și sunt responsabili în fața acesteia.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 249/2006 începând cu 30.06.2006.

   Art. 4. - În asigurarea liberului exercițiu al mandatului lor, aleșii locali îndeplinesc o funcție de autoritate publică și sunt ocrotiți de lege.

   CAPITOLUL II
  Exercitarea mandatului de către aleșii locali

   SECȚIUNEA 1
  Exercitarea mandatului de către consilierii locali
și consilierii județeni

   Art. 5. - Consilierii locali și consilierii județeni își exercită drepturile și își îndeplinesc îndatoririle pe întreaga durată a mandatului pentru care au fost aleși.
   Art. 6. - (1) Consilierii validați intră în dreptul deplinei exercitări a mandatului de la data declarării ca legal constituit a consiliului din care fac parte, potrivit Legii nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare.
   (2) Validarea mandatului de consilier se face prin votul deschis al majorității consilierilor prezenți. Persoana al cărei mandat este supus validării nu participă la vot.
   (3) Consilierii validați după ședința de constituire a consiliului intră în exercițiul mandatului de consilier după depunerea jurământului.
   Art. 61. - La ședința de constituire a consiliilor locale și județene, prezența consilierilor aleși este obligatorie, cu excepția cazurilor în care absența este temeinic motivată.
    ___________
    Art. 6^1. a fost introdus prin punctul 2. din Lege nr. 249/2006 începând cu 30.06.2006.

   Art. 7. - (1) Consilierii locali și consilierii județeni, ale căror mandate au fost validate, depun în fața consiliului local, respectiv a consiliului județean, următorul jurământ în limba română: "Jur să respect Constituția și legile țării și să fac, cu bună-credință, tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (orașului, județului). Așa să-mi ajute Dumnezeu." Jurământul poate fi depus și fără formula religioasă.
   (2) Consilierii locali și consilierii județeni care refuză să depună jurământul sunt considerați demisionați de drept.
   Art. 8. - (1) După declararea ca legal constituit a consiliului, consilierilor în funcție li se eliberează o legitimație care atestă calitatea de membru al consiliului, semnată de primar, respectiv de președintele consiliului județean.
   (2) Consilierii locali și consilierii județeni primesc un semn distinctiv al calității lor de reprezentanți aleși ai colectivității locale, pe care au dreptul să îl poarte pe întreaga durată a mandatului.
   (3) Modelul legitimației de consilier și cel al semnului distinctiv se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Cheltuielile pentru confecționarea acestora se suportă din bugetul local. Legitimația și însemnul se pot păstra de către consilierii locali, după încetarea mandatului, cu titlu evocativ.
   Art. 9. - (1) Calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează la data declarării ca legal constituit a noului consiliu ales.
   (2) Calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri:
   a) demisie;
   b) incompatibilitate;
   c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, inclusiv ca urmare a reorganizării acesteia;
   d) lipsa nemotivată de la mai mult de 3 ședințe ordinare consecutive ale consiliului;
   e) imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepția cazurilor prevăzute de lege;
   f) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;
   g) punerea sub interdicție judecătorească;
   h) pierderea drepturilor electorale;
   h1) pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales;
    ___________
    Litera h^1) a fost derogată prin alineatul (1) din Ordonanță de urgență nr. 55/2014 începând cu 02.09.2014.
    Litera h^1) a fost introdusă prin punctul 3. din Lege nr. 249/2006 începând cu 30.06.2006.

   i) deces.
   (21) Cazul prevăzut la alin. (2) lit. h1) se aplică și viceprimarului.
    ___________
    Alineatul (2^1) a fost introdus prin punctul 4. din Lege nr. 249/2006 începând cu 30.06.2006.

   (3) Încetarea de drept a mandatului de consilier se constată de către consiliul local, respectiv de consiliul județean, prin hotărâre, la propunerea primarului ori, după caz, a președintelui consiliului județean sau a oricărui consilier.
   (4) În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. c)-e) și h1), hotărârea consiliului poate fi atacată de consilier, la instanța de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Instanța se va pronunța în termen de cel mult 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă și irevocabilă.
    ___________
    Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 5. din Lege nr. 249/2006 începând cu 30.06.2006.

   Art. 10. - Consilierii locali și consilierii județeni pot demisiona, anunțând în scris președintele de ședință, respectiv președintele consiliului județean, care ia act de aceasta. Președintele propune consiliului adoptarea unei hotărâri prin care se ia act de demisie și se declară locul vacant.
   Art. 11. - (1) Încetarea mandatului de consilier în cazul schimbării domiciliului în altă unitate administrativ-teritorială poate interveni numai după efectuarea în actul de identitate al celui în cauză a mențiunii corespunzătoare, de către organul abilitat potrivit legii.
   (2) Prevederile art. 9 alin. (2) lit. e) nu se aplică în cazul în care consilierul a fost însărcinat de către consiliul din care face parte, de către Guvern sau de către Parlament cu exercitarea unei misiuni în țară sau în străinătate. Pe durata exercitării misiunii încredințate exercitarea mandatului se suspendă.
   (3) Prevederile art. 9 alin. (2) lit. f)-h) devin aplicabile numai după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești.
   Art. 12. - (1) Cu excepția cazului prevăzut la art. 9 alin. (2) lit. h1), în situațiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia, consiliul local sau consiliul județean, după caz, adoptă în prima ședință ordinară, la propunerea primarului, respectiv a președintelui consiliului județean, o hotărâre prin care se ia act de situația apărută și se declară vacant locul consilierului în cauză.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 2. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.

   (2) Hotărârea va avea la bază, în toate cazurile, un referat constatator semnat de primar și de secretarul comunei sau orașului, respectiv de președintele consiliului județean și de secretarul general al județului. Referatul va fi însoțit de actele justificative.
   (3) În cazul prevăzut la art. 9 alin. (2) lit. h1), în termen de 30 de zile de la data sesizării partidului politic sau a organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale pe a cărei listă consilierul local sau consilierul județean a fost ales, prefectul constată, prin ordin, încetarea mandatului consilierului local sau județean înainte de expirarea duratei normale a acestuia și declară vacant locul consilierului local sau județean.
    ___________
    Alineatul (3) a fost introdus prin punctul 3. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.

   SECȚIUNEA a 2-a
  Exercitarea mandatului de către primar

   Art. 13. - Primarul își exercită drepturile și își îndeplinește îndatoririle ce îi revin pe întreaga durată a mandatului pentru care a fost ales.
    ___________
    Art. 13. a fost modificat prin punctul 4. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.

   Art. 14. - (1) Primarul intră în dreptul deplinei exercitări a mandatului după depunerea jurământului, al cărui conținut este prevăzut la art. 7 alin. (1).
   (2) După depunerea jurământului în cadrul unei ceremonii publice, primarului i se înmânează legitimația, care va fi semnată de președintele de ședință, un semn distinctiv al calității de primar, pe care acesta are dreptul să îl poarte, potrivit legii, pe întreaga durată a mandatului, precum și eșarfa în culorile drapelului național al României.
   (3) Modelul legitimației de primar, al semnului distinctiv și al eșarfei se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
   (4) Eșarfa va fi purtată în mod obligatoriu la Ziua Națională a României, la solemnități, recepții, ceremonii publice și la celebrarea căsătoriilor, indiferent de locul de desfășurare a acestora.
   (5) Legitimația și însemnul de primar se pot păstra după încetarea mandatului, cu titlu evocativ.
   Art. 15. - (1) Calitatea de primar și, respectiv, de președinte al consiliului județean încetează la data depunerii jurământului de către noul primar și, respectiv, de președintele consiliului județean.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 58/2009 începând cu 10.04.2009.

   (2) Calitatea de primar și, respectiv, de președinte al consiliului județean încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri:
   a) demisie;
   b) incompatibilitate;
   c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială;
   d) Abrogată prin alineatul (2) din Lege nr. 215/2001 începând cu 21.07.2006.
   e) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate;
   f) punerea sub interdicție judecătorească;
   g) pierderea drepturilor electorale;
   g1) pierderea, prin demisie, a calității de membru al partidului politic sau al organizației minorității naționale pe a cărei listă a fost ales;
    ___________
    Litera g^1) a fost derogată prin alineatul (1) din Ordonanță de urgență nr. 55/2014 începând cu 02.09.2014.
    Litera g^1) a fost introdusă prin punctul 6. din Lege nr. 249/2006 începând cu 30.06.2006.

   h) deces.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 2. din Lege nr. 58/2009 începând cu 10.04.2009.

   Art. 16. - (1) În toate cazurile de încetare înainte de termen a mandatului de primar, prefectul emite un ordin prin care constată încetarea mandatului primarului.
   (2) Ordinul va avea la bază un referat semnat de secretarul comunei sau al orașului, precum și actele din care rezultă motivul legal de încetare a mandatului.
   Art. 17. - (1) Primarul poate demisiona, anunțând în scris consiliul local și prefectul. La prima ședință a consiliului, președintele de ședință ia act de această situație, care se consemnează în procesul-verbal și devin aplicabile dispozițiile art. 16.
   (2) Prefectul ia act prin ordin de demisia primarului. Ordinul prefectului, împreună cu un extras din procesul-verbal al ședinței, se înaintează Ministerului Administrației și Internelor, care va propune Guvernului stabilirea datei desfășurării alegerilor pentru un nou primar.
   (3) Prevederile art. 11 alin. (1) se aplică și în cazul primarului.
   (4) Primarul se află în imposibilitatea exercitării mandatului în situațiile în care nu se poate prezenta efectiv la primărie din motive de sănătate sau din alte cauze, chiar dacă acestea nu îi sunt imputabile. Prevederile art. 11 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
   (5) În cazurile prevăzute la art. 15 alin. (2) lit. e)-g), încetarea mandatului poate avea loc numai după rămânerea definitivă și, după caz, irevocabilă a hotărârii judecătorești.

   SECȚIUNEA a 3-a
  Exercitarea mandatului de către președintele și vicepreședinții
consiliului județean, de către viceprimari și de către delegatul sătesc

   Art. 18. - (1) Președintele și vicepreședinții consiliului județean, precum și viceprimarii intră în exercitarea mandatului după declararea lor ca legal aleși, potrivit Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 5. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.

   (2) Exercitarea mandatului de către persoanele prevăzute la alin. (1) încetează odată cu expirarea mandatului consiliului din care fac parte.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin alineatul (2) din Lege nr. 215/2001 începând cu 21.07.2006.

   (3) Încetarea mandatului de consilier, în condițiile art. 9 alin. (2), are ca efect încetarea de drept, pe aceeași dată, și a mandatului de președinte sau vicepreședinte al consiliului județean.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 5. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.

   (4) Mandatul de președinte sau de vicepreședinte al consiliului județean, respectiv de viceprimar poate înceta înainte de termen în urma eliberării sau revocării acestuia din funcție, în condițiile Legii nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
    ___________
    Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 5. din Lege nr. 115/2015 începând cu 23.05.2015.

   Art. 19. - Delegatul sătesc își exercită mandatul de la data alegerii sale, în condițiile Legii nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare. Expirarea mandatului delegatului sătesc are loc o dată cu alegerea unui alt delegat sătesc, precum și în cazurile prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. a), b) și e)-i). Adunarea sătească poate hotărî oricând eliberarea din funcție a delegatului sătesc și alegerea unei alte persoane în această funcție.

   CAPITOLUL III
  Protecția legală a aleșilor locali

   Art. 20. - (1) În exercitarea mandatului, aleșii locali sunt în serviciul colectivității, fiind ocrotiți de lege.
   (2) Libertatea de opinie și de acțiune în exercitarea mandatului alesului local este garantată.
   Art. 21. - Aleșii locali nu pot fi trași la răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
   Art. 22. - Reținerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală ori contravențională a aleșilor locali, precum și faptele săvârșite care au determinat luarea măsurilor se aduc la cunoștință atât autorității administrației publice din care fac parte, cât și prefectului, în termen de cel mult 24 de ore, de către organele care au dispus măsurile respective.
   Art. 23. - (1) Pe întreaga durată a mandatului, aleșii locali se consideră în exercițiul autorității publice și se bucură de protecția prevăzută de lege.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 187/2012 începând cu 01.02.2014.

   (2) De aceeași protecție juridică beneficiază și membrii familiei - soț, soție și copii - în cazul în care agresiunea împotriva acestora urmărește nemijlocit exercitarea de presiuni asupra alesului local în legătură cu exercitarea mandatului său.

   CAPITOLUL IV
  Grupurile de consilieri

   Art. 24. - (1) Consilierii se pot constitui în grupuri, în funcție de partidele sau alianțele politice pe ale căror liste au fost aleși, dacă sunt în număr de cel puțin 3.
   (2) Consilierii care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) pot constitui un grup prin asociere.
   (3) Grupul de consilieri este condus de un lider, ales prin votul deschis al majorității membrilor grupului.
   Art. 25. - Prevederile art. 24 alin. (1) se aplică și consilierilor independenți.
   Art. 26. - Consilierii nu pot forma grupuri în numele unor partide care nu au participat la alegeri sau care nu au întrunit numărul de voturi necesar pentru a intra în consiliu cu cel puțin un consilier.
   Art. 27. - În cazul fuzionării, două sau mai multe partide, care sunt reprezentate în consiliu sau care au deja constituite grupuri, pot forma un grup distinct.

   CAPITOLUL V
  Drepturile aleșilor locali

   Art. 28. - (1) Pe timpul exercitării mandatului de primar, viceprimar, președinte sau vicepreședinte al consiliului județean se suspendă contractul de muncă sau actul de numire a acestora în cadrul unei instituții ori autorități publice, respectiv la regii autonome sau la societăți comerciale cu capital integral ori majoritar de stat sau ale unităților administrativ-teritoriale.
   (2) Sunt exceptate de la suspendarea contractului de muncă sau a actului de numire cadrele didactice, cercetătorii științifici, ziariștii cu atestat profesional, oamenii de cultură și artă.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 7. din Lege nr. 249/2006 începând cu 30.06.2006.

   Art. 29. - (1) În funcțiile deținute de persoanele ale căror contracte de muncă sau acte de numire au fost suspendate potrivit art. 28 alin. (1) pot fi numite sau angajate alte persoane, numai pe durată determinată.
   (2) Funcțiile de conducere pot fi ocupate numai prin delegare, pe durata exercitării mandatului de către titular.
   (3) În cazul în care, pe durata exercitării mandatului de către persoanele care ocupă funcțiile de aleși locali prevăzute la art. 28 alin. (1), au loc reorganizări ale persoanei juridice, acestea sunt obligate să comunice persoanelor ale căror contracte de muncă sau acte de numire au fost suspendate noile locuri de muncă stabilite, corespunzător celor deținute de acestea, cu respectarea legislației în vigoare.
   Art. 30. - (1) La încetarea mandatului de primar, de viceprimar, de președinte sau vicepreședinte al consiliului județean persoanele în cauză își reiau activitatea în executarea acelorași contracte de muncă sau acte de numire. La stabilirea clasei și gradului de încadrare se vor lua în calcul și perioadele lucrate în funcțiile de demnitate publică alese.
   (2) În cazul în care conducerea persoanei juridice refuză reluarea activității în funcția deținută anterior alegerii, persoana în cauză se va putea adresa instanței de judecată competente, cererea fiind scutită de taxă de timbru judiciar.
   Art. 31. - Timp de 2 ani de la data încetării mandatului, persoanelor prevăzute la art. 28 alin. (1) nu li se poate modifica sau desface contractul de muncă ori acestea nu pot fi eliberate din funcție pe motive ce nu le sunt imputabile.
   Art. 32. - La încetarea mandatului, primarii și viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene, care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru pensionare sau sunt pensionari, beneficiază, la cerere, de calcularea sau, după caz, de recalcularea pensiei, luându-se în calcul și indemnizațiile lunare primite, în condițiile legii.
   Art. 33. - Aleșii locali au dreptul de inițiativă în promovarea actelor administrative, individual sau în grup.
   Art. 34. - (1) Pentru participarea la lucrările consiliului și ale comisiilor de specialitate, consilierii au dreptul la o indemnizație de ședință. Președinților și vicepreședinților consiliilor județene nu li se acordă indemnizație de ședință.
   (2) Indemnizația de ședință pentru membrii consiliului care participă la ședințele ordinare ale consiliului și ale comisiilor de specialitate va fi în cuantum de până la 5% din indemnizația lunară a primarului, președintelui consiliului județean sau primarului general al municipiului București, după caz.
   (3) Numărul maxim de ședințe pentru care se poate acorda indemnizația, potrivit alin. (2), este de o ședință de consiliu și 1-2 ședințe de comisii de specialitate pe lună.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 2. din Lege nr. 216/2005 începând cu 10.07.2005.

   (4) Abrogat prin punctul 3. din Lege nr. 216/2005 începând cu 10.07.2005.
   (5) Plata indemnizațiilor stabilite potrivit prevederilor alin. (2) și (3) se efectuează exclusiv din veniturile proprii ale bugetelor locale, respectiv județene.
    ___________
    Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 4. din Lege nr. 216/2005 începând cu 10.07.2005.

   (6) Consilierii au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le-au făcut în exercitarea mandatului, în condițiile legii.
   (7) Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și delegatului sătesc.
   Art. 35. - Primarii și viceprimarii, precum și președinții și vicepreședinții consiliilor județene au dreptul la o indemnizație lunară, stabilită potrivit legii. De asemenea, ei au dreptul la decontarea, în condițiile legii, a cheltuielilor legate de exercitarea mandatului.
   Art. 36. - Drepturile bănești cuvenite aleșilor locali, potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia sau cu alte venituri, în condițiile legii.
   Art. 37. - Consilierii și delegatul sătesc, care participă la ședințele de consiliu organizate în mod excepțional în timpul programului de lucru, se consideră învoiți de drept, fără a le fi afectat salariul și celelalte drepturi ce le revin, potrivit legii, de la locul de muncă.
   Art. 38. - (1) Primarii și viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene beneficiază de concedii de odihnă, concedii medicale, concedii fără plată, precum și de concedii plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite, potrivit legii.
   (2) Pentru a beneficia de concediu fără plată sau de concedii plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite, primarii și președinții consiliilor județene au obligația de a informa, în prealabil, consiliul local sau județean, după caz, indicând durata acestora și perioada în care vor avea loc. În cazuri de urgență, informarea se va face în prima ședință de consiliu, organizată după terminarea concediului.
   (3) Concediile fără plată sau pentru evenimente familiale deosebite, precum și durata acestora, în cazul viceprimarilor și vicepreședinților consiliilor județene, se aprobă de către primar, respectiv de către președinte.
   Art. 39. - Durata exercitării mandatului de primar și de viceprimar, de președinte și de vicepreședinte al consiliului județean constituie vechime în muncă și în specialitate și se ia în calcul la promovare și la acordarea tuturor drepturilor bănești rezultate din aceasta, inclusiv la calcularea și la recalcularea pensiei.
   Art. 40. - Aleșii locali care folosesc autoturismul proprietate personală sau mijloacele de transport în comun pentru a se deplasa din localitatea în care domiciliază în localitatea în care se desfășoară ședința consiliului local, a consiliului județean sau a comisiilor de specialitate vor primi contravaloarea transportului.
   Art. 41. - Aleșii locali beneficiază de plata cursurilor de pregătire, formare și perfecționare profesională organizate de instituții specializate, în decursul mandatului, conform hotărârii consiliului local sau județean.
   (2) Aleșii locali au obligația de a participa la cel puțin un curs de pregătire în domeniul administrației publice locale, în decursul primului an de mandat.
    ___________
    Alineatul (2) a fost introdus prin punctul 8. din Lege nr. 249/2006 începând cu 30.06.2006.

   (3) Se exceptează de la prevederile alin. (2) aleșii locali care au deținut anterior un alt mandat de consilier local, consilier județean, președinte al consiliului județean, primar sau au exercitat funcția de prefect, au fost funcționari publici, au deținut un mandat de parlamentar sau au studii economice, juridice sau administrative.
    ___________
    Alineatul (3) a fost introdus prin punctul 8. din Lege nr. 249/2006 începând cu 30.06.2006.

   (4) Cursurile de pregătire vor fi organizate de instituțiile abilitate de lege.
    ___________
    Alineatul (4) a fost introdus prin punctul 8. din Lege nr. 249/2006 începând cu 30.06.2006.

   Art. 42. - (1) Dreptul aleșilor locali de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.
   (2) Autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile, serviciile publice, precum și persoanele juridice de drept privat sunt obligate să asigure informarea corectă a aleșilor locali, potrivit competențelor ce le revin, asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes local.
   Art. 43. - (1) Dreptul de asociere este garantat aleșilor locali.
   (2) În virtutea mandatului reprezentativ acordat de colectivitățile locale, structurile asociative legal constituite ale aleșilor locali vor fi consultate de către autoritățile administrației publice centrale în toate problemele de interes local.
   Art. 44. - (1) În urma îndeplinirii unor misiuni oficiale, aleșii locali sunt obligați să prezinte, la prima ședință ordinară de consiliu, un raport privind deplasările efectuate. În cazul primarului, viceprimarului și consilierilor locali, termenul maxim de depunere a raportului este de 30 de zile, iar în cazul consilierilor județeni este de 45 de zile de la data încheierii misiunii.
   (2) În cazul nerespectării prevederilor alin. (1), aleșii locali vor suporta cheltuielile deplasării.

   CAPITOLUL VI
  Obligațiile aleșilor locali

   Art. 45. - Aleșii locali, în calitate de reprezentanți ai colectivității locale, au îndatorirea de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea funcțiilor autorităților administrației publice locale din care fac parte sau pe care le reprezintă, cu bună-credință și fidelitate față de țară și de colectivitatea care i-a ales.
   Art. 46. - Consilierii locali și consilierii județeni sunt obligați să respecte Constituția și legile țării, precum și regulamentul de funcționare a consiliului, să se supună regulilor de curtoazie și disciplină și să nu folosească în cuvântul lor sau în relațiile cu cetățenii expresii injurioase, ofensatoare ori calomnioase.
   Art. 47. - Aleșii locali sunt obligați să menționeze expres situațiile în care interesele lor personale contravin intereselor generale. În cazurile în care interesul personal nu are caracter patrimonial, consiliile locale pot permite participarea la vot a consilierului.
   Art. 48. - Aleșii locali sunt obligați la probitate și discreție profesională.
   Art. 49. - Aleșii locali sunt obligați să dea dovadă de cinste și corectitudine; este interzis alesului local să ceară, pentru sine sau pentru altul, bani, foloase materiale sau alte avantaje.
   Art. 50. - (1) Aleșii locali au obligația de a aduce la cunoștință cetățenilor toate faptele și actele administrative ce interesează colectivitatea locală.
   (2) Aleșii locali sunt obligați ca, în exercitarea mandatului, să organizeze periodic, cel puțin o dată pe trimestru, întâlniri cu cetățenii, să acorde audiențe și să prezinte în consiliul local o informare privind problemele ridicate la întâlnirea cu cetățenii.
   (3) Comisiile de specialitate sunt obligate să prezinte consiliului un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului comunei sau orașului, respectiv a secretarului general al județului sau al municipiului București.
   Art. 51. - Aleșii locali au îndatorirea de a-și perfecționa pregătirea în domeniul administrației publice locale, urmând cursurile de pregătire, formare și perfecționare organizate în acest scop de instituțiile abilitate.
   Art. 52. - (1) Consilierii locali și consilierii județeni, președinții și vicepreședinții consiliilor județene nu pot lipsi de la lucrările consiliului sau ale comisiilor de specialitate din care fac parte decât în situațiile prevăzute în regulamentul de funcționare.
   (2) Nu se consideră absent consilierul care nu participă la lucrări întrucât se află în îndeplinirea unei însărcinări oficiale, precum și în alte cazuri stabilite prin regulamentul de funcționare a consiliului.
   Art. 53. - Aleșii locali nu pot face uz și nu se pot prevala de această calitate în exercitarea unei activități private.
   Art. 54. - (1) Abrogat prin litera c) din Lege nr. 144/2007 începând cu 28.05.2007.
   (2) Prevederile legale în vigoare privitoare la declarația de avere se aplică în mod corespunzător.

   CAPITOLUL VII
  Răspunderea aleșilor locali

   Art. 55. - Aleșii locali răspund, în condițiile legii, administrativ, civil sau penal, după caz, pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin.
   Art. 56. - (1) Consilierii răspund în nume propriu, pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului, precum și solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte și pentru hotărârile pe care le-au votat.
   (2) În procesul-verbal al ședinței consiliului va fi consemnat rezultatul votului, iar, la cererea consilierului, se va menționa în mod expres votul acestuia.
   Art. 57. - (1) Încălcarea de către consilieri a prevederilor Legii nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare, a prevederilor prezentei legi și ale regulamentului de organizare și funcționare a consiliului atrage aplicarea următoarelor sancțiuni:
   a) avertismentul;
   b) chemarea la ordine;
   c) retragerea cuvântului;
   d) eliminarea din sala de ședință;
   e) excluderea temporară de la lucrările consiliului și ale comisiei de specialitate;
   f) retragerea indemnizației de ședință, pentru 1-2 ședințe.
   (2) Sancțiunile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) se aplică de către președintele de ședință, iar cele de la alin. (1) lit. e) și f) de către consiliu, prin hotărâre.
   (3) Pentru aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. e), cazul se va transmite comisiei de specialitate care are în obiectul de activitate și aspectele juridice, aceasta prezentând un raport întocmit pe baza cercetărilor efectuate, inclusiv a explicațiilor furnizate de cel în cauză.
   Art. 58. - La prima abatere, președintele de ședință atrage atenția consilierului în culpă și îl invită să respecte regulamentul.
   Art. 59. - (1) Consilierii care nesocotesc avertismentul și invitația președintelui și continuă să se abată de la regulament, precum și cei care încalcă în mod grav, chiar pentru prima dată, dispozițiile regulamentului vor fi chemați la ordine.
   (2) Chemarea la ordine se înscrie în procesul-verbal de ședință.
   Art. 60. - (1) Înainte de a fi chemat la ordine, consilierul este invitat de către președinte să își retragă sau să explice cuvântul ori expresiile care au generat incidentul și care ar atrage aplicarea sancțiunii.
   (2) Dacă expresia întrebuințată a fost retrasă ori dacă explicațiile date sunt apreciate de președinte ca satisfăcătoare, sancțiunea nu se mai aplică.
   Art. 61. - În cazul în care după chemarea la ordine un consilier continuă să se abată de la regulament, președintele îi va retrage cuvântul, iar dacă persistă, îl va elimina din sală. Eliminarea din sală echivalează cu absența nemotivată de la ședință.
   Art. 62. - (1) În cazul unor abateri grave, săvârșite în mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, consiliul poate aplica sancțiunea excluderii temporare a consilierului de la lucrările consiliului și ale comisiilor de specialitate.
   (2) Gravitatea abaterii va fi stabilită de comisia de specialitate care are în obiectul de activitate aspecte juridice, în cel mult 10 zile de la sesizare.
   Art. 63. - Excluderea temporară de la lucrările consiliului și ale comisiilor de specialitate nu poate depăși două ședințe consecutive.
   Art. 64. - Excluderea de la lucrările consiliului și ale comisiilor de specialitate are drept consecință neacordarea indemnizației de ședință pe perioada respectivă.
   Art. 65. - În caz de opunere, interzicerea participării la ședințe se execută cu ajutorul forței publice puse la dispoziție președintelui.
   Art. 66. - (1) Sancțiunile prevăzute la art. 57 alin. (1) lit. e) și f) se aplică prin hotărâre adoptată de consiliu cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție.
   (2) Pe perioada aplicării sancțiunii, consilierii în cauză sunt scoși din cvorumul de lucru.
   Art. 67. - Pentru menținerea ordinii în ședințele comisiilor de specialitate, președinții acestora au aceleași drepturi ca și președintele de ședință. Aceștia pot aplica sancțiunile prevăzute la art. 57 alin. (1) lit. a)-d).
   Art. 68. - Sancțiunile prevăzute la art. 57 alin. (1) se pot aplica în mod corespunzător președinților și vicepreședinților consiliilor județene, pentru abaterile săvârșite în calitatea lor de consilier.
   Art. 69. - (1) Pentru abateri grave și repetate, săvârșite în exercitarea mandatului de viceprimar, de președinte sau de vicepreședinte al consiliului județean, persoanelor în cauză li se pot aplica următoarele sancțiuni:
   a) mustrare;
   b) avertisment;
   c) diminuarea indemnizației cu 5-10% pe timp de 1-3 luni;
   d) eliberarea din funcție.
   (2) Sancțiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) se aplică, prin hotărâre a consiliului, la propunerea motivată a primarului, respectiv a președintelui consiliului județean. În cazul președintelui consiliului județean, propunerea trebuie făcută de cel puțin o treime din numărul consilierilor în funcție și va fi temeinic motivată. Motivele care justifică propunerea de sancționare vor fi aduse la cunoștință consilierilor cu cel puțin 5 zile înaintea ședinței.
   (3) În cazul sancțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), hotărârea se adoptă cu votul deschis al majorității consilierilor în funcție, iar în cazul sancțiunilor prevăzute la lit. c) și d), cu votul secret a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție.
   (4) Aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. c) și d) poate fi făcută numai dacă se face dovada că viceprimarul, președintele sau vicepreședintele consiliului județean a încălcat Constituția, celelalte legi ale țării sau a prejudiciat interesele țării, ale unității administrativ-teritoriale sau ale locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă.
   (5) La eliberarea din funcție se aplică în mod corespunzător prevederile Legii nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare.
   Art. 70. - Împotriva sancțiunii prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. c) și d) persoana în cauză se poate adresa instanței de contencios administrativ competente. Procedura prealabilă nu este obligatorie.
   Art. 71. - Aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 57 alin. (1), în cazul președinților și vicepreședinților consiliului județean, în calitatea acestora de consilier, nu are nici un efect asupra exercitării de către cei în cauză a mandatului încredințat de consiliu.
   Art. 72. - Aplicarea sancțiunii prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. d) nu are nici un efect asupra mandatului de consilier al președintelui sau al vicepreședintelui consiliului județean.
   Art. 73. - Primarii pot fi revocați din funcție în urma unui referendum, în condițiile și în cazurile stabilite prin Legea nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare.

   CAPITOLUL VIII
  Registrul de interese

   Art. 74. - (1) Aleșii locali sunt obligați să își facă publice interesele personale printr-o declarație pe propria răspundere, depusă în dublu exemplar la secretarul comunei, orașului, municipiului, sectorului municipiului București, respectiv la secretarul general al județului sau al municipiului București, după caz.
   (2) Un exemplar al declarației privind interesele personale se păstrează de către secretar într-un dosar special, denumit registru de interese.
   (3) Al doilea exemplar al declarației de interese se transmite la secretarul general al prefecturii, care le va păstra într-un dosar special, denumit registru general de interese.
   (4) Modelul declarației se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administrației și Internelor, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
   
Punere în aplicare prin Hotărâre 489/2005 :
ANEXĂ
DECLARAȚIE
privind interesele personale ale alesului local
   Subsemnatul ........................, având calitatea/funcția de ..........................,
la .............................., declar pe propria răspundere, în conformitate cu prevederile
art. 74 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, următoarele interese personale
pe care le am:
1. Funcții deținute în cadrul societăților comerciale, autorităților și instituțiilor
publice, asociațiilor și fundațiilor:
...............................................................................................
...............................................................................................
2. Venituri obținute din colaborarea cu orice persoană fizică sau juridică și natura
colaborării respective:
...............................................................................................
...............................................................................................
3. Participare la capitalul societăților comerciale, dacă aceasta depășește 5% din capitalul
societății:
...............................................................................................
...............................................................................................
4. Participarea la capitalul societăților comerciale, dacă aceasta nu depășește 5% din
capitalul societății, dar depășește valoarea de 100.000.000 lei:
...............................................................................................
...............................................................................................
5. Asociațiile și fundațiile al căror membru sunt:
...............................................................................................
...............................................................................................
6. Bunurile imobile deținute în proprietate sau în concesiune:
...............................................................................................
...............................................................................................
7. Funcțiile deținute în cadrul societăților comerciale, autorităților sau instituțiilor
publice de către soț/soție:
...............................................................................................
...............................................................................................
8. Bunurile imobile deținute în proprietate sau în concesiune de către soț/soție și copii
minori:
...............................................................................................
...............................................................................................
9. Lista proprietăților deținute pe raza unității administrativ-teritoriale din a cărei
autoritate a administrației publice locale fac parte:
...............................................................................................
...............................................................................................
10. Cadourile și orice beneficii materiale sau avantaje făcute de orice persoană fizică ori
juridică, legate sau decurgând din funcția deținută în cadrul autorității administrației
publice locale; orice cadou sau donație primită de aleșii locali într-o ocazie publică sau
festivă devin proprietatea acelei instituții ori autorități:
...............................................................................................
...............................................................................................
11. Orice alte interese, stabilite prin hotărâre a consiliului local (în cazul primarilor,
viceprimarilor și consilierilor locali) sau prin hotărâre a consiliului județean (în cazul
președintelui și vicepreședintelui acestuia și al consilierilor județeni):
...............................................................................................
...............................................................................................
Prezenta declarație constituie act public și răspund, conform legii penale, pentru
inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor.

Data, Semnătura,
.............. .................

   Art. 75. - Aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:
   a) soț, soție, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv;
   b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relație de angajament, indiferent de natura acestuia;
   c) o societate comercială la care dețin calitatea de asociat unic, funcția de administrator sau de la care obțin venituri;
   d) o altă autoritate din care fac parte;
   e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceștia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;
   f) o asociație sau fundație din care fac parte.
   Art. 76. - În declarația privind interesele personale, aleșii locali vor specifica:
   a) funcțiile deținute în cadrul societăților comerciale, autorităților și instituțiilor publice, asociațiilor și fundațiilor;
   b) veniturile obținute din colaborarea cu orice persoană fizică sau juridică și natura colaborării respective;
   c) participarea la capitalul societăților comerciale, dacă aceasta depășește 5% din capitalul societății;
   d) participarea la capitalul societăților comerciale, dacă aceasta nu depășește 5% din capitalul societății, dar depășește valoarea de 100.000.000 lei;
   e) asociațiile și fundațiile ai căror membri sunt;
   f) bunurile imobile deținute în proprietate sau în concesiune;
   g) funcțiile deținute în cadrul societăților comerciale, autorităților sau instituțiilor publice de către soț/soție;
   h) bunurile imobile deținute în proprietate sau în concesiune de către soț/soție și copii minori;
   i) lista proprietăților deținute pe raza unității administrativ-teritoriale din ale căror autorități ale administrației publice locale fac parte;
   j) cadourile și orice beneficii materiale sau avantaje făcute de orice persoană fizică ori juridică, legate sau decurgând din funcția deținută în cadrul autorității administrației publice locale; orice cadou sau donație primită de aleșii locali într-o ocazie publică sau festivă devin proprietatea acelei instituții ori autorități;
   k) orice alte interese, stabilite prin hotărâre a consiliului local, în cazul primarilor, viceprimarilor și consilierilor locali, sau prin hotărâre a consiliului județean, în cazul președintelui și vicepreședintelui acestuia și al consilierilor județeni.
   Art. 77. - (1) Consilierii județeni și consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea și adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii.
   (2) În situațiile prevăzute la alin. (1), consilierii locali și consilierii județeni sunt obligați să anunțe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă.
   (3) Anunțarea interesului personal și abținerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al ședinței.
   Art. 78. - Registrul de interese are caracter public, putând fi consultat de către orice persoană, în condițiile prevăzute de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
   Art. 79. - (1) Declarația privind interesele personale se depune după cum urmează:
   a) în termen de 15 zile de la data declarării consiliului ca legal constituit, în cazul consilierilor județeni și al consilierilor locali;
   b) în termen de 15 zile de la depunerea jurământului, în cazul primarilor;
   c) în termen de 15 zile de la alegere, în cazul președinților și vicepreședinților consiliilor județene și al viceprimarilor.
   (2) Aleșii locali în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi vor depune declarația în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 74 alin. (4).
   Art. 80. - (1) Aleșii locali au obligația să reactualizeze declarația privind interesele personale la începutul fiecărui an, dar nu mai târziu de 1 februarie, dacă au intervenit modificări semnificative față de declarația anterioară.
   (2) Secretarul unității administrativ-teritoriale va transmite secretarului general al prefecturii, până la data de 1 martie a fiecărui an, un exemplar al declarațiilor reactualizate.
   Art. 81. - Hotărârile adoptate cu nerespectarea dispozițiilor art. 77 sunt nule de drept, potrivit dispozițiilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare.
   Art. 82. - (1) Nerespectarea declarației privind interesele personale în termenul prevăzut la art. 79 atrage suspendarea de drept a mandatului, până la depunerea declarației.
   (2) Refuzul depunerii declarației privind interesele personale atrage încetarea de drept a mandatului.
   (3) Suspendarea sau încetarea mandatului se constată prin hotărâre a consiliului local, respectiv județean.
   Art. 83. - Cadourile și orice beneficii materiale nedeclarate potrivit prevederilor art. 76 lit. j) sunt supuse confiscării.
   Art. 84. Abrogat prin punctul 2. din Lege nr. 187/2012 începând cu 01.02.2014.
   CAPITOLUL IX
  Dispoziții finale

   Art. 85. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
   (2) La aceeași dată se abrogă:
   a) art. 53, art. 60, alin. (2) al art. 72, art. 80 și alin. (2) al art. 103 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificările și completările ulterioare;
   b) capitolul II din anexa nr. II/1 la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 16 iulie 1998, cu modificările ulterioare;
   c) orice alte dispoziții contrare.
   (3) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, regulamentele de organizare și funcționare a consiliilor locale și județene vor fi modificate și completate potrivit prevederilor acesteia.

    Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
   
    București, 28 septembrie 2004.
    Nr. 393.

 

PARLAMENTUL ROMANIEI

 

LEGE nr. 7 din 18 februarie 2004

privind Codul de conduita a functionarilor publici

Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 525 din 02/08/2007

Versiune consolidata la data de: 12/11/2015

 

Pus în aplicare prin:
- Ordinul nr. 3753/2015 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 844 din 12/11/2015.

   CAPITOLUL I
  Domeniul de aplicare și principii generale

    Domeniul de aplicare

   Art. 1. - (1) Codul de conduită a funcționarilor publici, denumit în continuare cod de conduită, reglementează normele de conduită profesională a funcționarilor publici.
   (2) Normele de conduită profesională prevăzute de prezentul cod de conduită sunt obligatorii pentru persoanele care ocupă o funcție publică în cadrul autorităților și instituțiilor publice ale administrației publice centrale și locale, precum și în cadrul autorităților administrative autonome, denumite în continuare autorități și instituții publice.

    Obiective

   Art. 2. - Obiectivele prezentului cod de conduită urmăresc să asigure creșterea calității serviciului public, o bună administrare în realizarea interesului public, precum și să contribuie la eliminarea birocrației și a faptelor de corupție din administrația publică, prin:
   a) reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor raporturi sociale și profesionale corespunzătoare creării și menținerii la nivel înalt a prestigiului instituției funcției publice și al funcționarilor publici;
   b) informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptățit să se aștepte din partea funcționarilor publici în exercitarea funcțiilor publice;
   c) crearea unui climat de încredere și respect reciproc între cetățeni și funcționarii publici, pe de o parte, și între cetățeni și autoritățile administrației publice, pe de altă parte.

    Principii generale

   Art. 3. - Principiile care guvernează conduita profesională a funcționarilor publici sunt următoarele:
   a) supremația Constituției și a legii, principiu conform căruia funcționarii publici au îndatorirea de a respecta Constituția și legile țării;
   b) prioritatea interesului public, principiu conform căruia funcționarii publici au îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea funcției publice;
   c) asigurarea egalității de tratament a cetățenilor în fața autorităților și instituțiilor publice, principiu conform căruia funcționarii publici au îndatorirea de a aplica același regim juridic în situații identice sau similare;
   d) profesionalismul, principiu conform căruia funcționarii publici au obligația de a îndeplini atribuțiile de serviciu cu responsabilitate, competență, eficiență, corectitudine și conștiinciozitate;
   e) imparțialitatea și independența, principiu conform căruia funcționarii publici sunt obligați să aibă o atitudine obiectivă, neutră față de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură, în exercitarea funcției publice;
   f) integritatea morală, principiu conform căruia funcționarilor publici le este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alții, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcției publice pe care o dețin, sau să abuzeze în vreun fel de această funcție;
   g) libertatea gândirii și a exprimării, principiu conform căruia funcționarii publici pot să-și exprime și să-și fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept și a bunelor moravuri;
   h) cinstea și corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea funcției publice și în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu funcționarii publici trebuie să fie de bună-credință;
   i) deschiderea și transparența, principiu conform căruia activitățile desfășurate de funcționarii publici în exercitarea funcției lor sunt publice și pot fi supuse monitorizării cetățenilor.

    Termeni

   Art. 4. - În înțelesul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:
   a) funcționar public - persoana numită într-o funcție publică în condițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată*);
   b) funcție publică - ansamblul atribuțiilor și responsabilităților stabilite de autoritatea sau instituția publică, în temeiul legii, în scopul realizării competențelor sale;
   c) interes public - acel interes care implică garantarea și respectarea de către instituțiile și autoritățile publice a drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale cetățenilor, recunoscute de Constituție, legislația internă și tratatele internaționale la care România este parte;
   d) interes personal - orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obținut, în mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru alții, de către funcționarii publici prin folosirea reputației, influenței, facilităților, relațiilor, informațiilor la care au acces, ca urmare a exercitării funcției publice;
   e) conflict de interese - acea situație sau împrejurare în care interesul personal, direct ori indirect, al funcționarului public contravine interesului public, astfel încât afectează sau ar putea afecta independența și imparțialitatea sa în luarea deciziilor ori îndeplinirea la timp și cu obiectivitate a îndatoririlor care îi revin în exercitarea funcției publice deținute;
   f) informație de interes public - orice informație care privește activitățile sau care rezultă din activitățile unei autorități publice ori instituții publice, indiferent de suportul ei;
   g) informație cu privire la date personale - orice informație privind o persoană identificată sau identificabilă.
    ___________
   *) Legea nr. 188/1999 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007.

   CAPITOLUL II
  Norme generale de conduită profesională a funcționarilor publici

    Asigurarea unui serviciu public de calitate

   Art. 5. - (1) Funcționarii publici au obligația de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetățenilor, prin participarea activă la luarea deciziilor și la transpunerea lor în practică, în scopul realizării competențelor autorităților și ale instituțiilor publice.
   (2) În exercitarea funcției publice, funcționarii publici au obligația de a avea un comportament profesionist, precum și de a asigura, în condițiile legii, transparența administrativă, pentru a câștiga și a menține încrederea publicului în integritatea, imparțialitatea și eficacitatea autorităților și instituțiilor publice.

    Loialitatea față de Constituție și lege

   Art. 6. - (1) Funcționarii publici au obligația ca, prin actele și faptele lor, să respecte Constituția, legile țării și să acționeze pentru punerea în aplicare a dispozițiilor legale, în conformitate cu atribuțiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale.
   (2) Funcționarii publici trebuie să se conformeze dispozițiilor legale privind restrângerea exercițiului unor drepturi, datorată naturii funcțiilor publice deținute.

    Loialitatea față de autoritățile și instituțiile publice

   Art. 7. - (1) Funcționarii publici au obligația de a apăra în mod loial prestigiul autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, precum și de a se abține de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.
   (2) Funcționarilor publici le este interzis:
   a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, cu politicile și strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;
   b) să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluționare și în care autoritatea sau instituția publică în care își desfășoară activitatea are calitatea de parte;
   c) să dezvăluie informații care nu au caracter public, în alte condiții decât cele prevăzute de lege;
   d) să dezvăluie informațiile la care au acces în exercitarea funcției publice, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituției ori ale unor funcționari publici, precum și ale persoanelor fizice sau juridice;
   e) să acorde asistență și consultanță persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acțiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorității ori instituției publice în care își desfășoară activitatea.
   (3) Prevederile alin. (2) lit. a)-d) se aplică și după încetarea raportului de serviciu, pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispozițiile din legi speciale nu prevăd alte termene.
   (4) Dezvăluirea informațiilor care nu au caracter public sau remiterea documentelor care conțin asemenea informații, la solicitarea reprezentanților unei alte autorități ori instituții publice, este permisă numai cu acordul conducătorului autorității sau instituției publice în care funcționarul public respectiv își desfășoară activitatea.
   (5) Prevederile prezentului cod de conduită nu pot fi interpretate ca o derogare de la obligația legală a funcționarilor publici de a furniza informații de interes public celor interesați, în condițiile legii, sau ca o derogare de la dreptul funcționarului public de a face sesizări în baza Legii nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii.

    Libertatea opiniilor

   Art. 8. - (1) În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, funcționarii publici au obligația de a respecta demnitatea funcției publice deținute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea.
   (2) În activitatea lor, funcționarii publici au obligația de a respecta libertatea opiniilor și de a nu se lăsa influențați de considerente personale sau de popularitate. În exprimarea opiniilor, funcționarii publici trebuie să aibă o atitudine conciliantă și să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.

    Activitatea publică

   Art. 9. - (1) Relațiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către funcționarii publici desemnați în acest sens de conducătorul autorității sau instituției publice, în condițiile legii.
   (2) Funcționarii publici desemnați să participe la activități sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredințat de conducătorul autorității ori instituției publice în care își desfășoară activitatea.
   (3) În cazul în care nu sunt desemnați în acest sens, funcționarii publici pot participa la activități sau dezbateri publice, având obligația de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al autorității ori instituției publice în cadrul căreia își desfășoară activitatea.

    Activitatea politică

   Art. 10. - În exercitarea funcției publice, funcționarilor publici le este interzis:
   a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;
   b) să furnizeze sprijin logistic candidaților la funcții de demnitate publică;
   c) să colaboreze, în afara relațiilor de serviciu, cu persoanele fizice sau juridice care fac donații ori sponsorizări partidelor politice;
   d) să afișeze, în cadrul autorităților sau instituțiilor publice, însemne ori obiecte inscripționate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaților acestora.

    Folosirea imaginii proprii

   Art. 11. - În considerarea funcției publice deținute, funcționarilor publici le este interzis să permită utilizarea numelui sau imaginii proprii în acțiuni publicitare pentru promovarea unei activități comerciale, precum și în scopuri electorale.

    Cadrul relațiilor în exercitarea funcției publice

   Art. 12. - (1) În relațiile cu personalul din cadrul autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, precum și cu persoanele fizice sau juridice, funcționarii publici sunt obligați să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credință, corectitudine și amabilitate.
   (2) Funcționarii publici au obligația de a nu aduce atingere onoarei, reputației și demnității persoanelor din cadrul autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, precum și persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcției publice, prin:
   a) întrebuințarea unor expresii jignitoare;
   b) dezvăluirea unor aspecte ale vieții private;
   c) formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase.
   (3) Funcționarii publici trebuie să adopte o atitudine imparțială și justificată pentru rezolvarea clară și eficientă a problemelor cetățenilor. Funcționarii publici au obligația să respecte principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, prin:
   a) promovarea unor soluții similare sau identice raportate la aceeași categorie de situații de fapt;
   b) eliminarea oricărei forme de discriminare bazate pe aspecte privind naționalitatea, convingerile religioase și politice, starea materială, sănătatea, vârsta, sexul sau alte aspecte.
   (4) Pentru realizarea unor raporturi sociale și profesionale care să asigure demnitatea persoanelor, eficiența activității, precum și creșterea calității serviciului public, se recomandă respectarea normelor de conduită prevăzute la alin. (1)-(3) și de către celelalte subiecte ale acestor raporturi.

    Conduita în cadrul relațiilor internaționale

   Art. 13. - (1) Funcționarii publici care reprezintă autoritatea sau instituția publică în cadrul unor organizații internaționale, instituții de învățământ, conferințe, seminarii și alte activități cu caracter internațional au obligația să promoveze o imagine favorabilă țării și autorității sau instituției publice pe care o reprezintă.
   (2) În relațiile cu reprezentanții altor state, funcționarilor publici le este interzis să exprime opinii personale privind aspecte naționale sau dispute internaționale.
   (3) În deplasările externe, funcționarii publici sunt obligați să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol și le este interzisă încălcarea legilor și obiceiurilor țării gazdă.

    Interdicția privind acceptarea cadourilor, serviciilor și avantajelor

   Art. 14. - Funcționarii publici nu trebuie să solicite ori să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitații sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, părinților, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relații de afaceri sau de natură politică, care le pot influența imparțialitatea în exercitarea funcțiilor publice deținute ori pot constitui o recompensă în raport cu aceste funcții.

    Participarea la procesul de luare a deciziilor

   Art. 15. - (1) În procesul de luare a deciziilor, funcționarii publici au obligația să acționeze conform prevederilor legale și să își exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat și imparțial.
   (2) Funcționarilor publici le este interzis să promită luarea unei decizii de către autoritatea sau instituția publică, de către alți funcționari publici, precum și îndeplinirea atribuțiilor în mod privilegiat.

    Obiectivitate în evaluare

   Art. 16. - (1) În exercitarea atribuțiilor specifice funcțiilor publice de conducere, funcționarii publici au obligația să asigure egalitatea de șanse și tratament cu privire la dezvoltarea carierei în funcția publică pentru funcționarii publici din subordine.
   (2) Funcționarii publici de conducere au obligația să examineze și să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenței profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propun ori aprobă avansări, promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcții ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând orice formă de favoritism ori discriminare.
   (3) Se interzice funcționarilor publici de conducere să favorizeze sau să defavorizeze accesul ori promovarea în funcția publică pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile prevăzute la art. 3.

    Folosirea prerogativelor de putere publică

   Art. 17. - (1) Este interzisă folosirea de către funcționarii publici, în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, a prerogativelor funcției publice deținute.
   (2) Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de elaborare a proiectelor de acte normative, de evaluare sau de participare la anchete ori acțiuni de control, funcționarilor publici le este interzisă urmărirea obținerii de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.
   (3) Funcționarilor publici le este interzis să folosească poziția oficială pe care o dețin sau relațiile pe care le-au stabilit în exercitarea funcției publice, pentru a influența anchetele interne ori externe sau pentru a determina luarea unei anumite măsuri.
   (4) Funcționarilor publici le este interzis să impună altor funcționari publici să se înscrie în organizații sau asociații, indiferent de natura acestora, ori să le sugereze acest lucru, promițându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.

    Utilizarea resurselor publice

   Art. 18. - (1) Funcționarii publici sunt obligați să asigure ocrotirea proprietății publice și private a statului și a unităților administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu, acționând în orice situație ca un bun proprietar.
   (2) Funcționarii publici au obligația să folosească timpul de lucru, precum și bunurile aparținând autorității sau instituției publice numai pentru desfășurarea activităților aferente funcției publice deținute.
   (3) Funcționarii publici trebuie să propună și să asigure, potrivit atribuțiilor care le revin, folosirea utilă și eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.
   (4) Funcționarilor publici care desfășoară activități publicistice în interes personal sau activități didactice le este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica autorității sau a instituției publice pentru realizarea acestora.

    Limitarea participării la achiziții, concesionări sau închirieri

   Art. 19. - (1) Orice funcționar public poate achiziționa un bun aflat în proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, supus vânzării în condițiile legii, cu excepția următoarelor cazuri:
   a) când a luat cunoștință, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute;
   b) când a participat, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv;
   c) când poate influența operațiunile de vânzare sau când a obținut informații la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces.
   (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul concesionării sau închirierii unui bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale.
   (3) Funcționarilor publici le este interzisă furnizarea informațiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, supuse operațiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte condiții decât cele prevăzute de lege.

   CAPITOLUL III
  Coordonarea, monitorizarea și controlul aplicării
normelor de conduită profesională

    Rolul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici

   Art. 20. - (1) Agenția Națională a Funcționarilor Publici coordonează, monitorizează și controlează aplicarea normelor prevăzute de prezentul cod de conduită, exercitând următoarele atribuții:
   a) urmărește aplicarea și respectarea, în cadrul autorităților și instituțiilor publice, a prevederilor prezentului cod de conduită;
   b) elaborează studii și analize privind respectarea prevederilor prezentului cod de conduită;
   c) colaborează cu organizațiile neguvernamentale care au ca scop promovarea și apărarea intereselor legitime ale cetățenilor în relația cu funcționarii publici.
   (2) Prin activitatea sa, Agenția Națională a Funcționarilor Publici nu poate influența derularea procedurii de lucru a comisiilor de disciplină din cadrul autorităților și instituțiilor publice.

    Rolul autorităților și instituțiilor publice

   Art. 21. - (1) În scopul aplicării eficiente a dispozițiilor prezentului cod de conduită, conducătorii autorităților și instituțiilor publice vor desemna un funcționar public, de regulă din cadrul compartimentului de resurse umane, pentru consiliere etică și monitorizarea respectării normelor de conduită.
   (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) exercită următoarele atribuții:
   a) acordarea de consultanță și asistență funcționarilor publici din cadrul autorității sau instituției publice cu privire la respectarea normelor de conduită;
   b) monitorizarea aplicării prevederilor prezentului cod de conduită în cadrul autorității sau instituției publice;
   c) întocmirea de rapoarte trimestriale privind respectarea normelor de conduită de către funcționarii publici din cadrul autorității sau instituției publice.
   (3) Atribuțiile prevăzute la alin. (2) se exercită în temeiul unui act administrativ emis de conducătorul autorității sau instituției publice sau prin completarea fișei postului cu atribuția distinctă de consiliere etică și monitorizare a respectării normelor de conduită.
   (4) Rapoartele prevăzute la alin. (2) lit. c), aprobate de conducătorul autorității sau instituției publice, se comunică funcționarilor publici din cadrul autorității sau instituției publice și se transmit trimestrial, la termenele și în forma standard stabilite prin instrucțiuni de Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
   (5) Rapoartele autorităților și instituțiilor publice privind respectarea normelor de conduită vor fi centralizate într-o bază de date necesară pentru:
   a) identificarea cauzelor care determină încălcarea normelor de conduită profesională, inclusiv a constrângerilor sau amenințărilor exercitate asupra unui funcționar public pentru a-l determina să încalce dispoziții legale în vigoare ori să le aplice necorespunzător;
   b) identificarea modalităților de prevenire a încălcării normelor de conduită profesională;
   c) adoptarea măsurilor privind reducerea și eliminarea cazurilor de nerespectare a prevederilor legale.

    Publicitatea cazurilor de încălcare a normelor de conduită

   Art. 22. - (1) Raportul anual cu privire la managementul funcției publice și al funcționarilor publici, care se întocmește de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, trebuie să cuprindă și următoarele date:
   a) numărul și obiectul sesizărilor privind cazurile de încălcare a normelor de conduită profesională;
   b) categoriile și numărul de funcționari publici care au încălcat normele de conduită morală și profesională;
   c) cauzele și consecințele nerespectării prevederilor prezentului cod de conduită;
   d) evidențierea cazurilor în care funcționarilor publici li s-a cerut să acționeze sub presiunea factorului politic.
   (2) Agenția Națională a Funcționarilor Publici poate să prezinte în raportul anual, în mod detaliat, unele cazuri care prezintă un interes deosebit pentru opinia publică.

    ___________
    Pus în aplicare prin Ordin nr. 3753/2015 începând cu 12.11.2015.

   CAPITOLUL IV
  Dispoziții finale

    Răspunderea

   Art. 23. - (1) Încălcarea dispozițiilor prezentului cod de conduită atrage răspunderea disciplinară a funcționarilor publici, în condițiile legii.
   (2) Comisiile de disciplină au competența de a cerceta încălcarea prevederilor prezentului cod de conduită și de a propune aplicarea sancțiunilor disciplinare, în condițiile legii.
   (3) Funcționarii publici nu pot fi sancționați sau prejudiciați în niciun fel pentru sesizarea cu bună-credință a comisiei de disciplină competente, în condițiile legii, cu privire la cazurile de încălcare a normelor de conduită.
   (4) În cazurile în care faptele săvârșite întrunesc elementele constitutive ale unor infracțiuni, vor fi sesizate organele de urmărire penală competente, în condițiile legii.
   (5) Funcționarii publici răspund potrivit legii în cazurile în care, prin faptele săvârșite cu încălcarea normelor de conduită profesională, creează prejudicii persoanelor fizice sau juridice.

    Armonizarea regulamentelor interne de organizare și funcționare

   Art. 24. - În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autoritățile și instituțiile publice vor armoniza regulamentele interne de organizare și funcționare sau codurile de conduită specifice, potrivit dispozițiilor prezentului cod de conduită, în funcție de domeniul lor de activitate.

    Asigurarea publicității

   Art. 25. - Pentru informarea cetățenilor, compartimentele de relații publice din cadrul autorităților și instituțiilor publice au obligația de a asigura publicitatea și de a afișa codul de conduită la sediul autorităților sau instituțiilor publice, într-un loc vizibil.

    Intrarea în vigoare

   Art. 26. - Prezentul cod de conduită intră în vigoare la 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.


 



 

LEGE nr. 52 din 21 ianuarie 2003

privind transparenta decizionala în administratia publica

Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 749 din 03/12/2013

Parlamentul României adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I
  Dispoziții generale
   Art. 1. - (1) Prezenta lege stabilește regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparenței decizionale în cadrul autorităților administrației publice centrale și locale, alese sau numite, precum și al altor instituții publice care utilizează resurse financiare publice, în raporturile stabilite între ele cu cetățenii și asociațiile legal constituite ale acestora.
   (2) Legea are drept scop:
   a) să sporească gradul de responsabilitate a administrației publice față de cetățean, ca beneficiar al deciziei administrative;
   b) să implice participarea activă a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor administrative și în procesul de elaborare a actelor normative;
   c) să sporească gradul de transparență la nivelul întregii administrații publice.
   Art. 2. - Principiile care stau la baza prezentei legi sunt următoarele:
   a) informarea în prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public care urmează să fie dezbătute de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și asupra proiectelor de acte normative;
   b) consultarea cetățenilor și a asociațiilor legal constituite, la inițiativa autorităților publice, în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative;
   c) participarea activă a cetățenilor la luarea deciziilor administrative și în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative, cu respectarea următoarelor reguli:
   1. ședințele și dezbaterile autorităților și instituțiilor publice care fac obiectul prezentei legi sunt publice, în condițiile legii;
   2. dezbaterile vor fi consemnate și făcute publice;
   3. minutele acestor ședințe vor fi înregistrate, arhivate și făcute publice, în condițiile legii.
   Art. 3. - În sensul prezentei legi, termenii de mai jos se definesc astfel:
   a) act normativ - actul emis sau adoptat de o autoritate publică, cu aplicabilitate generală;
   b) luarea deciziei - procesul deliberativ desfășurat de autoritățile publice;
   c) elaborarea de acte normative - procedura de redactare a unui proiect de act normativ anterior supunerii spre adoptare;
   d) recomandare - orice punct de vedere, sugestie, propunere sau opinie, exprimată verbal sau în scris, primită de către autoritățile publice de la orice persoană interesată în procesul de luare a deciziilor și în procesul de elaborare a actelor normative;
   e) obligația de transparență - obligația autorităților administrației publice de a informa și de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, de a permite accesul la luarea deciziilor administrative și la minutele ședințelor publice;
   f) asociație legal constituită - orice organizație civică, sindicală, patronală sau orice alt grup asociativ de reprezentare civică;
   g) minută - documentul scris în care se consemnează în rezumat punctele de vedere exprimate de participanți la o ședință publică sau la o dezbatere publică;
   h) ordine de precădere - ordinea care determină prioritatea participării la ședințele publice, în raport cu interesul manifestat față de subiectul ședinței;
   i) ședință publică - ședința desfășurată în cadrul autorităților administrației publice și la care are acces orice persoană interesată;
   j) documente de politici publice - instrumentele de decizie prin intermediul cărora sunt identificate posibilele soluții pentru rezolvarea problemelor de politici publice, astfel cum acestea sunt definite și structurate în Hotărârea Guvernului nr. 870/2006 privind aprobarea Strategiei pentru îmbunătățirea sistemului de elaborare, coordonare și planificare a politicilor publice la nivelul administrației publice centrale și în Hotărârea Guvernului nr. 775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor publice la nivel central, cu modificările ulterioare;
   k) dezbatere publică - întâlnirea publică, organizată conform art. 7.
   Art. 4. - Autoritățile administrației publice obligate să respecte dispozițiile prezentei legi sunt:
   a) autoritățile administrației publice centrale: ministerele, alte organe centrale ale administrației publice din subordinea Guvernului sau a ministerelor, serviciile publice descentralizate ale acestora, precum și autoritățile administrative autonome;
   b) autoritățile administrației publice locale: consiliile județene, consiliile locale, primarii, instituțiile și serviciile publice de interes local sau județean.
   Art. 5. - Dispozițiile prezentei legi se aplică și documentelor de politici publice elaborate de autoritățile administrației publice centrale, așa cum sunt acestea prevăzute la art. 4 lit. a).
   Art. 6. - Prevederile prezentei legi nu se aplică procesului de elaborare a actelor normative și ședințelor în care sunt prezentate informații privind:
   a) apărarea națională, siguranța națională și ordinea publică, interesele strategice economice și politice ale țării, precum și deliberările autorităților, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate, potrivit legii;
   b) valorile, termenele de realizare și datele tehnicoeconomice ale activităților comerciale sau financiare, dacă publicarea acestora aduce atingere principiului concurenței loiale, potrivit legii;
   c) datele personale, potrivit legii.

   CAPITOLUL II
  Proceduri privind participarea cetățenilor și a asociațiilor legal constituite la procesul de elaborare a actelor normative și la procesul de luare a deciziilor

   SECȚIUNEA 1
  Dispoziții privind participarea la procesul de elaborare a actelor normative

   Art. 7. - (1) În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administrației publice are obligația să publice un anunț referitor la această acțiune în site-ul propriu, să-l afișeze la sediul propriu, într-un spațiu accesibil publicului, și să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz. Autoritatea administrației publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informații.
   (2) Anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoștința publicului, în condițiile alin. (1), cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către autoritățile publice. Anunțul va cuprinde: data afișării, o notă de fundamentare, o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, un studiu de impact și/sau de fezabilitate, după caz, textul complet al proiectului actului respectiv, precum și termenullimită, locul și modalitatea în care cei interesați pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.
   (3) Anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ cu relevanță asupra mediului de afaceri se transmite de către inițiator asociațiilor de afaceri și altor asociații legal constituite, pe domenii specifice de activitate, în termenul prevăzut la alin. (2).
   (4) La publicarea anunțului, autoritatea administrației publice va stabili o perioadă de cel puțin 10 zile calendaristice pentru proiectele de acte normative prevăzute la alin. (2), pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice.
   (5) Propunerile, sugestiile sau opiniile cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice se vor consemna într-un registru, menționându-se data primirii, persoana și datele de contact de la care s-a primit propunerea, opinia sau recomandarea.
   (6) Persoanele sau organizațiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menționând data trimiterii și datele de contact ale expeditorului.
   (7) Conducătorul autorității publice va desemna o persoană din cadrul instituției, responsabilă pentru relația cu societatea civilă, care să primească propunerile, sugestiile și opiniile persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ propus.
   (8) Proiectul de act normativ se transmite spre analiză și avizare autorităților publice interesate numai după definitivare, pe baza observațiilor și propunerilor formulate potrivit alin. (4).
   (9) Autoritatea publică în cauză este obligată să decidă organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociație legal constituită sau de către o altă autoritate publică.
   (10) Dezbaterile publice se vor desfășura după următoarele reguli:
   a) autoritatea publică responsabilă, prin persoana desemnată conform alin. (7), va organiza întâlnirea, va publica pe site-ul propriu și va afișa la sediul propriu, alături de documentele menționate la alin. (2), și modalitatea de colectare a recomandărilor, modalitatea de înscriere și luare a cuvântului, timpul alocat luării cuvântului și orice alte detalii de desfășurare a dezbaterii publice prin care se asigură dreptul la libera exprimare al oricărui cetățean interesat;
   b) dezbaterea publică se va încheia în momentul în care toți solicitanții înscriși la cuvânt și-au exprimat recomandările cu referire concretă doar la proiectul de act normativ în discuție;
   c) la dezbaterea publică vor participa obligatoriu inițiatorul și/sau inițiatorii proiectului de act normativ din cadrul instituției sau autorității publice locale, experții și/sau specialiștii care au participat la elaborarea notei de fundamentare, a expunerii de motive, a referatului de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, a studiului de impact și/sau de fezabilitate, după caz, și a proiectului de act normativ;
   d) în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea dezbaterii publice se asigură accesul public, pe site-ul și la sediul autorității publice responsabile, la următoarele documente: minuta dezbaterii publice, recomandările scrise colectate, versiunile îmbunătățite ale proiectului de act normativ în diverse etape ale elaborării, rapoartele de avizare, precum și versiunea finală adoptată a actului normativ.
   (11) Toate documentele prevăzute la alin. (2) și alin. (10) lit. a) și d) vor fi păstrate pe site-ul autorității publice responsabile într-o secțiune dedicată transparenței decizionale. Toate actualizările în site vor menționa obligatoriu data afișării.
   (12) În toate cazurile în care se organizează dezbateri publice, acestea trebuie să se desfășoare în cel mult 10 zile calendaristice de la publicarea datei și locului unde urmează să fie organizate. Autoritatea publică în cauză trebuie să analizeze toate recomandările referitoare la proiectul de act normativ în discuție.
   (13) În cazul reglementării unei situații care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgență prevăzută de reglementările în vigoare.

   SECȚIUNEA a 2-a
  Dispoziții privind participarea la procesul de luare a deciziilor

   Art. 8. - (1) Participarea persoanelor interesate la lucrările ședințelor publice se va face în următoarele condiții:
   a) anunțul privind ședința publică se afișează la sediul autorității publice, inserat în site-ul propriu și se transmite către mass-media, cu cel puțin 3 zile înainte de desfășurare;
   b) acest anunț trebuie adus la cunoștința cetățenilor și a asociațiilor legal constituite care au prezentat sugestii și propuneri în scris, cu valoare de recomandare, referitoare la unul dintre domeniile de interes public care urmează să fie abordat în ședință publică;
   c) anunțul va conține data, ora și locul de desfășurare a ședinței publice, precum și ordinea de zi.
   (2) Difuzarea anunțului și invitarea specială a unor persoane la ședința publică sunt în sarcina responsabilului desemnat pentru relația cu societatea civilă.
   (3) Participarea persoanelor interesate la ședințele publice se va face în limita locurilor disponibile în sala de ședințe, în ordinea de precădere dată de interesul asociațiilor legal constituite în raport cu subiectul ședinței publice, stabilită de persoana care prezidează ședința publică.
   (4) Ordinea de precădere nu poate limita accesul massmediei la ședințele publice.
   Art. 9. - Persoana care prezidează ședința publică oferă invitaților și persoanelor care participă din proprie inițiativă posibilitatea de a se exprima cu privire la problemele aflate pe ordinea de zi.
   Art. 10. - (1) Adoptarea deciziilor administrative ține de competența exclusivă a autorităților publice.
   (2) Punctele de vedere exprimate în cadrul ședințelor publice de persoanele menționate la art. 9 au valoare de recomandare.
   Art. 11. - Minuta ședinței publice, incluzând și votul fiecărui membru, cu excepția cazurilor în care s-a hotărât vot secret, va fi afișată la sediul autorității publice în cauză și publicată în site-ul propriu.
   Art. 12. - (1) Autoritățile publice prevăzute la art. 4 sunt obligate să elaboreze și să arhiveze minutele ședințelor publice. Atunci când se consideră necesar, ședințele publice pot fi înregistrate.
   (2) Înregistrările ședințelor publice, cu excepția celor prevăzute la art. 7, vor fi făcute publice, la cerere, în condițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare.
   (3) Autoritățile administrației publice prevăzute la art. 4 sunt obligate să justifice în scris nepreluarea recomandărilor formulate și înaintate în scris de cetățeni și asociațiile legal constituite ale acestora.
   Art. 13. - (1) Autoritățile publice prevăzute la art. 4 sunt obligate să întocmească și să facă public un raport anual privind transparența decizională, care va cuprinde cel puțin următoarele elemente:
   a) numărul total al recomandărilor primite;
   b) numărul total al recomandărilor incluse în proiectele de acte normative și în conținutul deciziilor luate;
   c) numărul participanților la ședințele publice;
   d) numărul dezbaterilor publice organizate pe marginea proiectelor de acte normative;
   e) situația cazurilor în care autoritatea publică a fost acționată în justiție pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi;
   f) evaluarea proprie a parteneriatului cu cetățenii și asociațiile legal constituite ale acestora;
   g) numărul ședințelor care nu au fost publice și motivația restricționării accesului.
   (2) Raportul anual privind transparența decizională va fi făcut public în site-ul propriu, prin afișare la sediul propriu într-un spațiu accesibil publicului sau prin prezentare în ședință publică.

   CAPITOLUL III
  Sancțiuni

   Art. 14. - (1) Orice persoană care se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute de prezenta lege, poate face plângere potrivit dispozițiilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
   (2) Plângerea și recursul se judecă în procedură de urgență și sunt scutite de taxă de timbru.
   Art. 15. - Constituie abatere disciplinară și se sancționează, potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau, după caz, potrivit legislației muncii, fapta funcționarului care, din motive contrare legii, nu permite accesul persoanelor la ședințele publice sau împiedică implicarea persoanelor interesate în procesul de elaborare a actelor normative de interes public, în condițiile prezentei legi.
   Art. 16. - Persoanele care asistă la ședințele publice, invitate sau din proprie inițiativă, trebuie să respecte regulamentul de organizare și funcționare a autorității publice. În cazul în care președintele de ședință constată că o persoană a încălcat regulamentul, va dispune avertizarea și, în ultimă instanță, evacuarea acesteia.

   CAPITOLUL IV
  Dispoziții finale

   Art. 17. - (1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
   (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziții contrare se abrogă.
   Art. 18. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autoritățile publice și celelalte persoane juridice prevăzute la art. 4 sunt obligate să își modifice regulamentul de organizare și funcționare în conformitate cu prevederile prezentei legi.

 

*************


Legea nr.544/2001 - privind liberul acces la informatiile de interes public

publicat în M.O. nr.663 din 23 octombrie 2001

Versiune consolidata la data de: 15/02/2013 

Text actualizat la data de 15.02.2013. Actul include modificările din următoarele acte:
- Rectificarea publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 145 din 26/02/2002.
- Legea nr. 371/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 837 din 11/10/2006.
- Legea nr. 380/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 846 din 13/10/2006.
- Legea nr. 188/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 425 din 26/06/2007.
- Legea nr. 76/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 365 din 30/05/2012.

    ___________
Nota IndacoPus în aplicare prin:
- Norma metodologică publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 167 din 08/03/2002.
- Ordinul nr. 24/2010 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 212 din 02/04/2010.
- Instrucțiuni publicate în Monitorul Oficial, Partea I nr. 855 din 18/12/2012.

    Parlamentul României adoptă prezenta lege.

   CAPITOLUL I
  Dispoziții generale

   Art. 1. - Accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice, în conformitate cu Constituția României și cu documentele internaționale ratificate de Parlamentul României.
   Art. 2. - În sensul prezentei legi:
   a) prin autoritate sau instituție publică se înțelege orice autoritate ori instituție publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, companie națională, precum și orice societate reglementată de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aflată sub autoritatea unei autorități publice centrale ori locale și la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acționar unic ori majoritar;
    ___________
    Litera a) a fost modificată prin alineatul din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   b) prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației;
   c) prin informație cu privire la datele personale se înțelege orice informație privind o persoană fizică identificată sau identificabilă.

   CAPITOLUL II
  Organizarea și asigurarea accesului la informațiile de interes public

   SECȚIUNEA 1
  Dispoziții comune privind accesul la informațiile de interes public

   Art. 3. - Asigurarea de către autoritățile și instituțiile publice a accesului la informațiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relații publice sau al persoanei desemnate în acest scop.
   Art. 4. - (1) Pentru asigurarea accesului oricărei persoane la informațiile de interes public autoritățile și instituțiile publice au obligația de a organiza compartimente specializate de informare și relații publice sau de a desemna persoane cu atribuții în acest domeniu.
   (2) Atribuțiile, organizarea și funcționarea compartimentelor de relații publice se stabilesc, pe baza dispozițiilor prezentei legi, prin regulamentul de organizare și funcționare a autorității sau instituției publice respective.
   Art. 5. - (1) Fiecare autoritate sau instituție publică are obligația să comunice din oficiu următoarele informații de interes public:
   a) actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției publice;
   b) structura organizatorică, atribuțiile departamentelor, programul de funcționare, programul de audiențe al autorității sau instituției publice;
   c) numele și prenumele persoanelor din conducerea autorității sau a instituției publice și ale funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice;
   d) coordonatele de contact ale autorității sau instituției publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail și adresa paginii de Internet;
   e) sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil;
   f) programele și strategiile proprii;
   g) lista cuprinzând documentele de interes public;
   h) lista cuprinzând categoriile de documente produse și/sau gestionate, potrivit legii;
   i) modalitățile de contestare a deciziei autorității sau a instituției publice în situația în care persoana se consideră vătămată în privința dreptului de acces la informațiile de interes public solicitate.
   (2) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să publice și să actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informațiile prevăzute la alin. (1).
   (3) Autoritățile publice sunt obligate să dea din oficiu publicității un raport periodic de activitate, cel puțin anual, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
    ___________
    Alineatul (3) a fost modificat prin linia din Rectificare din 26/02/2002 începând cu 26.02.2002.

   (4) Accesul la informațiile prevăzute la alin. (1) se realizează prin:
   a) afișare la sediul autorității sau al instituției publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în masă, în publicații proprii, precum și în pagina de Internet proprie;
   b) consultarea lor la sediul autorității sau al instituției publice, în spații special destinate acestui scop.
   (5) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să pună la dispoziția persoanelor interesate contractele de privatizare încheiate după intrarea în vigoare a prezentei legi, prin consultarea la sediul acestora. Prevederile de mai sus nu se aplică în cazul contractelor de privatizare care se încadrează în sfera de aplicare a dispozițiilor art. 12 alin. (1).
    ___________
    Alineatul (5) a fost introdus prin alineatul din Lege nr. 188/2007 începând cu 29.06.2007.
    ___________
    Pus în aplicare prin Instrucțiuni din 07/12/2012 începând cu 18.12.2012.

   Art. 6. - (1) Orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice, în condițiile prezentei legi, informațiile de interes public.
   (2) Autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal.
   (3) Solicitarea în scris a informațiilor de interes public cuprinde următoarele elemente:
   a) autoritatea sau instituția publică la care se adresează cererea;
   b) informația solicitată, astfel încât să permită autorității sau instituției publice identificarea informației de interes public;
   c) numele, prenumele și semnătura solicitantului, precum și adresa la care se solicită primirea răspunsului.
   
Punere în aplicare Art. 6. prin Ordin 24/2010 :
În scopul aplicării unitare a prevederilor art. 6 și 7 din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, toate compartimentele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor vor transmite Serviciului comunicare, IT și relații cu mass-media, după caz:
a) răspunsul la solicitarea informației de interes public, în termen de:
1. 5 zile de la înregistrarea la registratura Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor; și
2. cel mult 25 de zile de la înregistrarea la registratura Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor în cazul unor informații complexe;
b) refuzul comunicării informațiilor solicitate, cu motivația corespunzătoare, în termen de 3 zile de la înregistrarea cererii la registratura Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

   Art. 7. - (1) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea și difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.
   (2) Refuzul comunicării informațiilor solicitate se motivează și se comunică în termen de 5 zile de la primirea petițiilor.
   (3) Solicitarea și obținerea informațiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite condițiile tehnice necesare, și în format electronic.
   
Punere în aplicare Art. 7. prin Ordin 24/2010 :
În scopul aplicării unitare a prevederilor art. 6 și 7 din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, toate compartimentele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor vor transmite Serviciului comunicare, IT și relații cu mass-media, după caz:
a) răspunsul la solicitarea informației de interes public, în termen de:
1. 5 zile de la înregistrarea la registratura Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor; și
2. cel mult 25 de zile de la înregistrarea la registratura Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor în cazul unor informații complexe;
b) refuzul comunicării informațiilor solicitate, cu motivația corespunzătoare, în termen de 3 zile de la înregistrarea cererii la registratura Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

   Art. 8. - (1) Pentru informațiile solicitate verbal funcționarii din cadrul compartimentelor de informare și relații publice au obligația să precizeze condițiile și formele în care are loc accesul la informațiile de interes public și pot furniza pe loc informațiile solicitate.
   (2) În cazul în care informațiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este îndrumată să solicite în scris informația de interes public, urmând ca cererea să îi fie rezolvată în termenele prevăzute la art. 7.
   (3) Informațiile de interes public solicitate verbal se comunică în cadrul unui program minim stabilit de conducerea autorității sau instituției publice, care va fi afișat la sediul acesteia și care se va desfășura în mod obligatoriu în timpul funcționării instituției, incluzând și o zi pe săptămână, după programul de funcționare.
   (4) Activitățile de registratură privind petițiile nu se pot include în acest program și se desfășoară separat.
   (5) Informațiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore.
   Art. 9. - (1) În cazul în care solicitarea de informații implică realizarea de copii de pe documentele deținute de autoritatea sau instituția publică, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, în condițiile legii.
   (2) Dacă în urma informațiilor primite petentul solicită informații noi privind documentele aflate în posesia autorității sau a instituției publice, această solicitare va fi tratată ca o nouă petiție, răspunsul fiind trimis în termenele prevăzute la art. 7 și 8.
   Art. 10. - Nu este supusă prevederilor art. 7-9 activitatea autorităților și instituțiilor publice de răspunsuri la petiții și de audiențe, desfășurată potrivit specificului competențelor acestora, dacă aceasta privește alte aprobări, autorizări, prestări de servicii și orice alte solicitări în afara informațiilor de interes public.
   Art. 11. - (1) Persoanele care efectuează studii și cercetări în folos propriu sau în interes de serviciu au acces la fondul documentaristic al autorității sau al instituției publice pe baza solicitării personale, în condițiile legii.
   (2) Copiile de pe documentele deținute de autoritatea sau de instituția publică se realizează în condițiile art. 9.
   Art. 111. - Orice autoritate contractantă, astfel cum este definită prin lege, are obligația să pună la dispoziția persoanei fizice sau juridice interesate, în condițiile prevăzute la art. 7, contractele de achiziții publice.
    ___________
    Art. 111. a fost introdus prin punctul 1. din Lege nr. 380/2006 începând cu 16.10.2006.

   Art. 12. - (1) Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1 și, respectiv, la art. 111, următoarele informații:
   a) informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informațiilor clasificate, potrivit legii;
   b) informațiile privind deliberările autorităților, precum și cele care privesc interesele economice și politice ale României, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate, potrivit legii;
   c) informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurenței loiale, potrivit legii;
    ___________
    Litera c) a fost modificată prin punctul 2. din Lege nr. 371/2006 începând cu 14.10.2006.

   d) informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
   e) informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare;
   f) informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces;
   g) informațiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecție a tinerilor.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 2. din Lege nr. 380/2006 începând cu 16.10.2006.

   (2) Răspunderea pentru aplicarea măsurilor de protejare a informațiilor aparținând categoriilor prevăzute la alin. (1) revine persoanelor și autorităților publice care dețin astfel de informații, precum și instituțiilor publice abilitate prin lege să asigure securitatea informațiilor.
   Art. 13. - Informațiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituție publică nu pot fi incluse în categoria informațiilor clasificate și constituie informații de interes public.
   Art. 14. - (1) Informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice.
   (2) Informațiile publice de interes personal nu pot fi transferate între autoritățile publice decât în temeiul unei obligații legale ori cu acordul prealabil în scris al persoanei care are acces la acele informații potrivit art. 2.

   SECȚIUNEA a 2-a
  Dispoziții speciale privind accesul mijloacelor de informare în masă la informațiile de interes public

   Art. 15. - (1) Accesul mijloacelor de informare în masă la informațiile de interes public este garantat.
   (2) Activitatea de culegere și de difuzare a informațiilor de interes public, desfășurată de mijloacele de informare în masă, constituie o concretizare a dreptului cetățenilor de a avea acces la orice informație de interes public.
   Art. 16. - Pentru asigurarea accesului mijloacelor de informare în masă la informațiile de interes public autoritățile și instituțiile publice au obligația să desemneze un purtător de cuvânt, de regulă din cadrul compartimentelor de informare și relații publice.
   Art. 17. - (1) Autoritățile publice au obligația să organizeze periodic, de regulă o dată pe lună, conferințe de presă pentru aducerea la cunoștință a informațiilor de interes public.
   (2) În cadrul conferințelor de presă autoritățile publice sunt obligate să răspundă cu privire la orice informații de interes public.
   Art. 18. - (1) Autoritățile publice au obligația să acorde fără discriminare acreditare ziariștilor și reprezentanților mijloacelor de informare în masă.
   (2) Acreditarea se acordă la cerere, în termen de două zile de la înregistrarea acesteia.
   (3) Autoritățile publice pot refuza acordarea acreditării sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care împiedică desfășurarea normală a activității autorității publice și care nu privesc opiniile exprimate în presă de respectivul ziarist, în condițiile și în limitele legii.
   (4) Refuzul acordării acreditării și retragerea acreditării unui ziarist se comunică în scris și nu afectează dreptul organismului de presă de a obține acreditarea pentru un alt ziarist.
   Art. 19. - (1) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să informeze în timp util mijloacele de informare în masă asupra conferințelor de presă sau oricăror alte acțiuni publice organizate de acestea.
   (2) Autoritățile și instituțiile publice nu pot interzice în nici un fel accesul mijloacelor de informare în masă la acțiunile publice organizate de acestea.
   (3) Autoritățile publice care sunt obligate prin legea proprie de organizare și funcționare să desfășoare activități specifice în prezența publicului sunt obligate să permită accesul presei la acele activități, în difuzarea materialelor obținute de ziariști urmând să se țină seama doar de deontologia profesională.
   Art. 20. - Mijloacele de informare în masă nu au obligația să publice informațiile furnizate de autoritățile sau de instituțiile publice.

   CAPITOLUL III
  Sancțiuni

   Art. 21. - (1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorități ori instituții publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere și atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat.
   (2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamație la conducătorul autorității sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către persoana lezată.
   (3) Dacă după cercetarea administrativă reclamația se dovedește întemeiată, răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamației și va conține atât informațiile de interes public solicitate inițial, cât și menționarea sancțiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat.
   Art. 22. - (1) În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. Plîngerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.
   (2) Instanța poate obliga autoritatea sau instituția publică să furnizeze informațiile de interes public solicitate și să plătească daune morale și/sau patrimoniale.
   (3) Hotărârea tribunalului este supusă recursului.
   (4) Decizia Curții de apel este definitivă și irevocabilă.
   (5) Atât plângerea, cât și recursul se judecă în instanță, în procedură de urgență, și sunt scutite de taxă de timbru.
    ___________
    Alineatul (5) a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 76/2012 începând cu 15.02.2013.

   CAPITOLUL IV
  Dispoziții tranzitorii și finale

   Art. 23. - (1) Prezenta lege va intra în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
   (2) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va elabora, la inițiativa Ministerului Informațiilor Publice, normele metodologice de aplicare a acesteia.
   Art. 24. - (1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Ministerul Informațiilor Publice, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației și Ministerul Finanțelor Publice vor înainta Guvernului propuneri privind măsurile necesare pentru ca informațiile de interes public să devină disponibile în mod progresiv prin intermediul unor baze de date informatizate accesibile publicului la nivel național.
   (2) Măsurile prevăzute la alin. (1) vor privi inclusiv dotarea autorităților și instituțiilor publice cu echipamentele de tehnică de calcul adecvate.
   Art. 25. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă orice prevederi contrare.

    Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 13 septembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

   
    Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 18 septembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

   
    București, 12 octombrie 2001.
    Nr. 544.



*****************

GHIDUL  CETĂȚEANULUI

- accesul liber la informatiile de interes public-

1 1. . DE CE ai nevoie de acest drept ?

PENTRU CA :

Ø platesti taxe si impozite statului

Ø esti responsabil si vrei sa stii cum este gestionat banul public

Ø cei pe care i-ai ales trebuie sa îsi respecte promisiunile

Ø functionarii din institutiile publice sunt în slujba ta si nu invers

Ø administratia publica este din ce în ce mai transparenta

Ø pur si simplu este DREPTUL TAU!

2 2. . CARE SUNT REGLEMENTARILE de bază privind liberul acces la informațiile de interes public ?

Ø Declaratia Universala a Drepturilor Omului, articolul 19: „Orice persoanã are dreptul la

libertatea opiniei si a expresiei; acest drept include libertatea de a sustine opinii fãrã nici o

interferentã si de a cãuta, primi si rãspândi informatii si idei prin orice mijloace, indiferent de

frontiere."

Ø Constitutia României, articolul 31 : „Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie

de interes public nu poate fi îngradit... Autoritãtile publice, potrivit competentelor ce le revin,

sunt obligate sã asigure informarea corectã a cetãtenilor asupra treburilor publice si asupra

problemelor de interes personal".

Ø Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public

Ø Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 544/2001

Detalii..............

Înapoi